Kurt Westergaard, artistul danez care i-a înfuriat pe musulmani pentru caricaturile cu profetul Mahomed, a murit la 86 de ani. A fost caricaturist pentru ziarul conservator „Jyllands-Posten” de la începutul anilor 1980 și a devenit faimos în 2005 pentru controversata sa caricatură cu profetul care purta pe cap un turban în formă de bombă.

Caricatura îl înfățișa pe profet purtând un turban-bombă și a fost una dintre cele 12 publicate de ziar pentru a-și susține punctele de vedere asupra autocenzurii și criticilor asupra Islamului. Astfel de prezentări ale profetului Mahomed sunt considerate ca fiind tabu în Islam și sunt jignitoare pentru unii musulmani.

Desenele au provocat proteste în Danemarca, iar guvernul danez a primit plângeri de la ambasadorii țărilor cu majoritate musulmană. Totul a culminat cu proteste în întreaga lume musulmană în februarie 2006. Ambasadele daneze au fost atacate și zeci de oameni au murit în revolte.

Publicarea desenelor a avut urmări, astfel că, în 2015, 12 persoane au fost ucise într-un atac asupra birourilor revistei satirice franceze Charlie Hebdo, care a publicat caricaturi pe aceeași temă.

Westergaard a primit numeroase amenințări cu moartea după publicarea caricaturilor

După publicarea caricaturilor, Westergaard a primit numeroase amenințări cu moartea și a fost ținta unor tentative de asasinat. Mai întâi s-a ascuns, dar apoi a decis să trăiască într-o casă puternic fortificată din Aarhus, al doilea oraș al Danemarcei, scrie Agerpres. În 2008, serviciul de informații danez a anunțat arestarea a trei persoane acuzate de intenția de a ucide pe Westergaard.

Doi ani mai târziu, poliția daneză a prins un somalez în vârstă de 28 de ani înarmat cu un cuțit în casa lui Westergaard. Mohamed Geele, în vârstă de 29 de ani, a fost condamnat pentru tentativă de crimă și terorism.

Westergaard a trebuit să locuiască cu un bodyguard la adrese secrete în ultimii ani.

Vorbind la agenția de știri Reuters în 2008, Westergaard a spus că nu regretă desenul său. El a spus că desenul a generat discuții „importante” despre locul islamului în țările occidentale. „Aș face-o la fel (din nou) pentru că cred că această criză a desenelor animate într-un fel este un catalizator care intensifică adaptarea islamului”, a spus el.

#caricaturist #Mohamed

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.