Fosta judecătoare americană Sandra Day O’Connor, prima femeie numită în Curtea Supremă a SUA şi considerată una dintre vocile moderate din cadrul acestei instanţe, a decedat vineri, 1 decembrie 2023, la vârsta de 93 de ani.

O conservatoare moderată, Sandra Day O’Connor a fost numită în instanţa supremă de către fostul preşedinte american Ronald Reagan în anul 1981.

Deşi fusese numită pe viaţă, ea a demisionat în anul 2006 pentru a-şi îngriji soţul John O’Connor, bolnav de Alzheimer şi care a decedat trei ani mai târziu.

Ea însăşi a anunţat apoi în 2018 că părăseşte viaţa publică pentru a se îngriji de „demenţă, probabil boala Alzheimer”.

Prin abordările sale centriste, cât timp a fost membră a Curţii Supreme ea a înclinat deseori balanţa în verdicte decisive, cum a fost menţinerea hotărârii din cazul ‘Roe v. Wade’ din anul 1973 care a recunoscut dreptul la avort şi legaliza la nivel naţional întreruperile de sarcină.

Sandra O’Connor a fost în acest caz de partea judecătorilor progresişti împotriva celor conservatori.

Jurisprudenţa din cazul ‘Roe v. Wade’ a fost în cele din urmă anulată în iunie 2022 de către actuala Curtea Supremă cu majoritate conservatoare.

Într-un alt caz, Sandra O’Connor s-a alăturat majorităţii conservatoare din Curtea Supremă, blocând astfel în anul 2000 renumărarea voturilor în statul Florida la alegerile prezidenţiale, ceea ce i-a permis republicanului George W. Bush să câştige scrutinul în faţa democratului Al Gore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Supremă a SUA #prima femeie #Sandra Day O'Connor #SUA

Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, demis recent din funcție, a lansat un apel public pentru organizarea alegerilor în Ucraina, în pofida războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.

Într-un mesaj video publicat marți seară pe platforma YouTube, Fedorov a declarat că Ucraina traversează o „criză sistemică a guvernării” și are nevoie de un nou proces electoral, în ceea ce reprezintă prima solicitare de acest fel venită din partea unei personalități politice importante de la începutul războiului.

„Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia. Trebuie să găsim un mecanism legal, sigur și realist care să permită Ucrainei să își reînnoiască procesul democratic complet chiar și în condițiile unui război de lungă durată”, a afirmat fostul ministru.

În prezent, legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata stării de război.

Fedorov a criticat și modul în care funcționează instituțiile statului, susținând că actualul sistem se protejează și se opune schimbărilor. Totodată, acesta a făcut referire la corupția din rândul unor oficiali, despre care a spus că a afectat eforturile de război ale Ucrainei.

Fostul ministru a sugerat anterior că reformele inițiate în domeniul achizițiilor publice din cadrul Ministerului Apărării, responsabil de gestionarea unor contracte de miliarde de dolari pentru echipamente militare, ar fi contribuit la demiterea sa.

Înlăturarea lui Mihailo Fedorov din funcție, în luna iulie, la doar șase luni de la numire, a provocat proteste de stradă în Ucraina. Acesta era ultimul oficial care a făcut parte din toate guvernele conduse de președintele Volodimir Zelenski.

Potrivit unor sondaje realizate în luna iunie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, Fedorov se bucura de unul dintre cele mai ridicate niveluri de încredere în rândul politicienilor ucraineni.

Susținătorii săi au evidențiat contribuția acestuia la dezvoltarea programelor privind producția și achiziția de drone, precum și implicarea sa în limitarea accesului forțelor ruse la serviciile de internet prin satelit Starlink.

Președintele Volodimir Zelenski nu a oferit o explicație detaliată privind demiterea lui Fedorov, declarând doar că își dorește o cooperare mai strânsă între Ministerul Apărării și conducerea militară a țării.