Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Agenţia Spaţială Europeană atrage atenţia asupra riscului tot mai mare de coliziuni pe orbită

03 Dec. 2023, 14:51
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Elena Putregai
03 Dec. 2023, 14:51 // Cosmos //  Elena Putregai

Numărul constelaţiilor de sateliţi din spaţiu este în creştere rapidă, augmentând riscul de coliziuni care ar putea declanşa reacţii în lanţ şi ar putea provoca daune imense, a avertizat Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Josef Aschbacher, directorul general al ESA, a emis acest avertisment în timpul unei discuţii cu DPA la Berlin şi a recomandat implementarea unei legislaţii de reglementare a traficului spaţial, aplicabilă la nivel internaţional.

În prezent există aproximativ 8.800 de sateliţi activi pe orbita Pământului, potrivit ESA.

Cel mai mare operator este SpaceX, care deţine în prezent peste 5.000 de sateliţi Starlink şi are în plan plasarea pe orbita terestră a circa 42.000 de sateliţi.

„Se adaugă în mod constant jucători noi”, a explicat şeful ESA. „De aceea avem nevoie de reguli fiabile de trafic în spaţiu, care să stipuleze foarte clar, în orice situaţie, cine trebuie să ia măsuri evazive şi cine trebuie să se comporte într-un anumit mod şi cum să facă acest lucru”, a precizat el.

O sarcină a constelaţiilor mari de sateliţi – grupuri de sateliţi cu o sarcină comună – este de a oferi întregii planete internet în bandă largă.

Numărul de sateliţi activi pe orbita joasă a Pământului s-a multiplicat exponenţial într-un interval foarte scurt de timp. Companii precum One Web, SpaceX, Blue Origin şi multe altele, inclusiv din China, au în plan plasarea pe orbită a zeci de mii de noi sateliţi, mulţi cântărind între 150 şi 1.200 de kilograme -, la costuri cât mai reduse.

ESA şi-a stabilit obiectivul de a limita drastic crearea de deşeuri spaţiale până în 2030. Fiecare satelit care este apoi trimis în spaţiu trebuie îndepărtat de pe orbită la sfârşitul perioadei sale de funcţionare, a spus Aschbacher.

China a distrus un satelit meteorologic dezafectat, în 2007, această acţiune demonstrând cât de devastator poate fi impactul deşeurilor spaţiale.

Potrivit estimărilor, acţiunile Chinei au creat peste 40.000 de fragmente de resturi cu diametrul de peste un centimetru. De atunci, una din două manevre de evitare a coliziunilor pentru sateliţii ESA a fost provocată de astfel de fragmente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!