Veniturile operaționale lunare ale CFM au depășit pragul de 60 milioane lei, ceea ce a permis reducerea restanțelor la salarii și achitarea obligațiilor față de furnizori și stat, potrivit unui comunicat al Căilor Ferate a Moldovei.

În lunile iulie și august 2025, restanțele salariale s-au redus de la 7–8 luni la 4 luni. Doar în august au fost transferate 129 milioane lei, ceea ce a permis achitarea a două salarii pentru toți angajații și chiar a trei salarii pentru filialele mari. Conducerea CFM anunță că până la sfârșitul lunii septembrie vor fi achitate și restanțele pentru luna mai, potrivit BANI.MD

Reorganizarea internă a dus la optimizarea proceselor și reducerea cheltuielilor. Numărul angajaților a scăzut de la 5.900 la 3.700, în special prin reducerea funcțiilor auxiliare și pensionari, iar fondul de salarizare a fost ajustat de la 43 la 35 milioane lei lunar. În paralel, datoriile istorice către stat și furnizorii strategici au fost reduse, inclusiv restanțele pentru combustibil, care au scăzut de la 7–8 milioane lei la doar 1 milion lei.

Un factor cheie al redresării este orientarea către piața internă. Transportul de cereale a crescut de la 20% la circa 80% din total, iar reparațiile unor tronsoane critice au mărit viteza de circulație de la 15 km/h la 40 km/h, sporind atractivitatea serviciilor. Reluarea transportului pe tronsonul Văleni–Giurgiulești ar putea aduce venituri suplimentare de 10 milioane lei lunar.

„Sunt rezultate care demonstrează potențialul mare pe care îl are Calea Ferată din Moldova. Am reușit să redresăm lucrurile datorită sprijinului Guvernului și determinării colectivului. Avem o strategie clară pentru creșterea veniturilor, stingerea datoriilor și modernizarea CFM”, a declarat Serghei Cotelinic, directorul general al întreprinderii.

Guvernul a susținut procesul de redresare prin alocarea a 85 milioane lei pentru reparația tronsonului Cantemir–Fălciu, afectat de alunecările de teren, 50 milioane lei pentru achitarea restanțelor salariale și sociale ale angajaților disponibilizați, 1.000 de tone de motorină din Rezerva de Stat, dar și 20 milioane lei pentru implementarea reformei CFM, conform noului Cod Feroviar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dorin Recean anunță că veniturile la CFM s-au triplat

#CFM #criza #demisii #salarii

Poezia, muzica, lectura și tradițiile au adus împreună sute de bălțeni de Ziua Limbii Române. În mai multe spații culturale din municipiu au fost organizate recitaluri, expoziții, ateliere și spectacole, toate dedicate limbii care îi unește pe românii de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

Aleea Clasicilor Culturii Naționale i-a întâmpinat pe vizitatori cu recitaluri artistice, expoziții și ateliere interactive. Biblioteca stradală i-a îndemnat pe oameni să redescopere lectura și frumusețea cuvântului scris.

„Evident că Limba Română este una dintre cele mai importante sărbători pentru poporul nostru românesc, pentru că prin cuvânt ne exprimăm. Cuvântul înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, cuvântul înseamnă educație și, evident, prin cuvânt ne definim noi înșine”, a declarat Ludmila Savciuc, locuitoare a municipiului Bălți.

Pentru participanți, limba română înseamnă mai mult decât un mijloc de comunicare. Ea este parte a identității și a locului pe care îl numesc acasă.

„Eu cred că valorile naționale sunt tot ceea ce ne ține pe noi ca națiune. Cred că, în suflet, fiecare dintre noi are acest lucru. Tradițiile noastre trebuie să le păstrăm în suflet și să le transmitem mai departe”, a spus Larisa Carp, meșter popular.

„Pentru mine este important să vorbesc limba română, deoarece eu aici m-am născut, am crescut”, a declarat Felicia Tumuruc, interpretă.

Organizatorii spun că tocmai copiii sunt cei care vor duce mai departe limba română și valorile care o însoțesc.

„Mai ales cei care cresc acum sunt viitorul țării noastre, iar cei mai tineri trebuie să o vorbească și să o ducă mai departe. Toți o iubesc și îmi doresc, chiar îmi doresc, ca în fiecare zi să auzim limba română vorbită frumos”, a declarat Angelica Furtună-Taburceanu, conducătoarea artistică a ansamblului folcloric „Doinița”.

„Cetățenii Republicii Moldova să sărbătorească Ziua Limbii Române, pentru că știm cât a avut de suferit această limbă frumoasă a noastră. Noi, ca cetățeni, avem obligația să o transmitem din generație în generație, nu doar ca pe un mijloc de comunicare, ci ca pe o parte a sufletului nostru”, a declarat Viorica Furtună, director artistic al Palatului Municipal de Cultură din municipiul Bălți.

Ziua Limbii Române este marcată anual pe 31 august. Data amintește de adoptarea legislației lingvistice din 1989, când a fost oficializată revenirea la grafia latină.