O nouă etapă în lupta împotriva obezității ar putea schimba piața medicamentelor pentru slăbit. Uniunea Europeană a autorizat primul tratament GLP-1 administrat sub formă de comprimat, o alternativă la injecțiile devenite extrem de populare, precum Ozempic și Wegovy.

Noul medicament conține semaglutidă 25 mg și se administrează o singură dată pe zi. Studiile clinice au arătat rezultate spectaculoase: pacienții au pierdut în medie aproape 17% din greutatea corporală, iar unii participanți au ajuns la o reducere de până la 22%, transmite stiripesurse.ro.

Aprobarea a fost acordată de Comisia Europeană după recomandarea pozitivă a Comitetului pentru medicamente de uz uman al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA). Tratamentul devine astfel primul medicament oral din clasa GLP-1 autorizat în Uniunea Europeană pentru controlul greutății.

Noua pastilă ar putea elimina una dintre principalele bariere pentru pacienți – teama de injecții. Până acum, cele mai cunoscute terapii cu semaglutidă pentru slăbit erau administrate prin injecții.

Medicamentul este destinat adulților cu obezitate (indice de masă corporală de cel puțin 30) sau persoanelor supraponderale (IMC de minimum 27) care au probleme asociate greutății, precum diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, colesterol crescut sau boli cardiovasculare.

Rezultatele studiului clinic OASIS 4 au stat la baza autorizării. Participanții tratați cu semaglutidă orală au pierdut în medie aproximativ 16,6–17% din greutate, comparativ cu doar 2,7% în grupul care a primit placebo.

Pentru unii pacienți, efectele au fost și mai puternice. Aproximativ o treime dintre participanți au avut un răspuns rapid la tratament și au ajuns, după 64 de săptămâni, la o scădere medie de aproximativ 22% din greutate.

Pe lângă efectul asupra kilogramelor, studiile au indicat și beneficii pentru sănătatea inimii. Datele din studiul internațional SELECT arată că semaglutida poate reduce cu aproximativ 20% riscul unor evenimente cardiovasculare majore, precum infarctul, accidentul vascular cerebral sau decesul cauzat de probleme cardiovasculare.

Specialiștii consideră că apariția variantei orale ar putea transforma tratamentul obezității, oferind milioane de pacienți o opțiune mai ușor de acceptat decât terapiile injectabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ozempic #santate #slabit

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.