Cantitatea de medicamente eliberate fără prescripție medicală, precum paracetamolul și ibuprofenul, produse anual în aproximativ 100.000 de tone, prezintă o provocare de sustenabilitate din cauza modului în care sunt fabricate utilizând precursori chimici derivați din petrol, scrie stiripesurse.ro.

Cercetătorii de la Universitatea din Bath și Institutul pentru Sustenabilitate din Anglia se pare că au găsit o soluție inovatoare. Ei au sintetizat analgezice făcute din hârtie, folosind un compus bio-regenerabil numit β-pinen, care este un produs secundar al industriei hârtiei. Prin transformarea acestui compus în precursori farmaceutici, cercetătorii au reușit să producă paracetamol și ibuprofen. De asemenea, ei au sintetizat și alte substanțe chimice valoroase utilizate în industria farmaceutică și cosmetică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această abordare inovatoare oferă o alternativă sustenabilă și bazată pe plante pentru producția de medicamente, evitând utilizarea de precursori derivați din petrol.

Deși noul model este momentan mai costisitor decât metoda tradițională care utilizează țiței, el are un potențial semnificativ în reducerea impactului asupra mediului. Cercetătorii subliniază importanța adoptării unui model de biorafinărie pe bază de surse regenerabile pentru a înlocui metodele convenționale de producție.

#fabricare medicamente #produs medicamente

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.