NATO recunoaște că Federația Rusă are acest război brutal și ilegal împotriva Ucrainei, dar exercită o presiune prin mijloace diversificate și împotriva altor parteneri ai NATO – Georgia, Republica Moldova și Bosnia şi Herțegovina. Declarația a fost făcută de către secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Agenției AGERPRES.

”Am condus o întâlnire a miniștrilor de Externe NATO cu cele trei țări partenere şi, dacă observaţi şi în comunicatul final de aici de la Vilnius, este în premieră un paragraf robust legat de Republica Moldova. Acest lucru mă bucură şi vom continua să susţinem Republica Moldova. E un partener de 30 de ani cu noi, cu NATO, este un partener comun NATO şi Uniunea Europeană. Noi am trimis la Chişinău o echipă de profesionişti de top pe probleme de rezilienţă, care vor furniza opinii şi recomandări pentru autorităţile de la Chişinău, pentru a avea o viziune mai integrată, mai modernă, mai robustă a rezilienţei sale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Evident, noi respectăm neutralitatea constituţională a Republicii Moldova, dar faptul că se apropie momentul în care negocierile de aderare ale Republicii Moldova la UE vor începe, ca şi ale Ucrainei, sperăm şi ale Georgiei, este un element pe care noi îl susţinem foarte, foarte mult. Este în mod clar o transformare care nu vine atât de mult sau exclusiv din partea noastră, vine din partea Chişinăului, care într-un fel de trezire strategică la o realitate mult mai brutală a realizat că a fi undeva între zona de influenţă rusească şi Occident nu este o situaţie confortabilă, este riscantă şi că neutralitatea nu înseamnă a fi slab din punct de vedere militar. De aceea, noi vom continua să sprijinim Republica Moldova. Repet: în deplin respect pentru neutralitatea sa constituţională”, a declarat Geoană.

#aderare la NATO #Echipament NATO Moldova #NATO Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.