Doi candidați s-au înscris la concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție (PA), anunță Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Este vorba despre adjunctul Octavian Iachimovschi și șeful interimar al PA, Marcel Dumbravan.

Recepționarea dosarelor a început pe 20 martie și s-a încheiat pe mai 2025. Următoarea etapă este preselecția candidaților, care urmează a fi efectuată de către o comisie specială, instituită de CSP, care va fi responsabilă să examineze dosarele și să realizeze proba interviului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Comisia specială examinează, în ședință închisă, dosarele candidaților și ia decizia cu privire la admiterea lor. Ulterior, lista finală a candidaților admiși se plasează pe pagina web a Consiliul Superior al Procurorilor”, precizează membrii CSP.

Fosta șefă a PA, Veronica Dragalin, a demisionat pe 19 februarie 2025. Ulterior, fosta funcționară a acuzat mai mulți reprezentanți ai guvernării, inclusiv președinta și premierul, de presiuni. Declarațiile sale au fost calificate drept falsuri.

Atribuțiile sale au fost preluate, până la numirea unui nou procuror-șef anticorupție, de Marcel Dumbravan.

#concurs #Dumbravan #Iachimovschi #Procuratura Anticoruptie.#sef

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.