Noul ministru de interne al Germaniei, Alexander Dobrindt, din partea Uniunii Creştin-Sociale (CSU) din Bavaria, intenţionează să dispună respingeri sporite ale migranţilor şi controale mai frecvente la frontierele externe ale Germaniei, încă de miercuri, 7 mai curent, a doua zi după preluarea mandatului în cadrul noului Guvern de coaliţie.

„Numărul migraţiei ilegale trebuie să scadă. Pentru a realiza atât umanitatea, cât şi ordinea, sunt necesare control, claritate şi coerenţă. Pregătim decizii naţionale şi europene în acest sens”, a mai afirmat Dobrindt, potrivit digi24.ro.

Observatorii se aşteaptă ca, cel puţin temporar, mai mulţi poliţişti federali să fie trimişi la frontieră. Cu toate acestea, ce altceva s-ar putea schimba rămâne neclar.

Între timp, marţi, 6 mai curent, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, va fi ales cancelar în camera inferioară a Parlamentului, Bundestag. Noul Guvern este alcătuit din blocul CDU-CSU şi social-democraţi (SPD).

Iniţial, în coaliţia demisionară de centru-stânga nu a existat aproape niciun susţinător al controalelor fixe la frontieră, deoarece acestea nu sunt permise în Spaţiul Schengen fără vize din care Germania face parte. Cu toate acestea, ministrul de interne de atunci, Nancy Faeser, din SPD, nu numai că a prelungit în mod repetat controalele la frontiera terestră cu Austria, care au început în 2015, dar a ordonat astfel de controale temporare la mijlocul lunii octombrie 2023 şi pentru frontierele cu Polonia, Republica Cehă şi Elveţia şi a notificat Comisia Europeană cu privire la această măsură. În septembrie anul trecut, ea a decis ca astfel de controale să fie efectuate şi la celelalte secţiuni de frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anul trecut, 229.751 de persoane au solicitat pentru prima dată azil în Germania. Aceasta a reprezentat cu aproximativ 100.000 mai puţine cereri iniţiale de azil decât în anul precedent. Principalele ţări de origine includ în prezent Siria, Afganistan şi Turcia.

#frontieră #Germania #Guvern #masuri restrictive

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.