Noul ministru de interne al Germaniei, Alexander Dobrindt, din partea Uniunii Creştin-Sociale (CSU) din Bavaria, intenţionează să dispună respingeri sporite ale migranţilor şi controale mai frecvente la frontierele externe ale Germaniei, încă de miercuri, 7 mai curent, a doua zi după preluarea mandatului în cadrul noului Guvern de coaliţie.

„Numărul migraţiei ilegale trebuie să scadă. Pentru a realiza atât umanitatea, cât şi ordinea, sunt necesare control, claritate şi coerenţă. Pregătim decizii naţionale şi europene în acest sens”, a mai afirmat Dobrindt, potrivit digi24.ro.

Observatorii se aşteaptă ca, cel puţin temporar, mai mulţi poliţişti federali să fie trimişi la frontieră. Cu toate acestea, ce altceva s-ar putea schimba rămâne neclar.

Între timp, marţi, 6 mai curent, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, va fi ales cancelar în camera inferioară a Parlamentului, Bundestag. Noul Guvern este alcătuit din blocul CDU-CSU şi social-democraţi (SPD).

Iniţial, în coaliţia demisionară de centru-stânga nu a existat aproape niciun susţinător al controalelor fixe la frontieră, deoarece acestea nu sunt permise în Spaţiul Schengen fără vize din care Germania face parte. Cu toate acestea, ministrul de interne de atunci, Nancy Faeser, din SPD, nu numai că a prelungit în mod repetat controalele la frontiera terestră cu Austria, care au început în 2015, dar a ordonat astfel de controale temporare la mijlocul lunii octombrie 2023 şi pentru frontierele cu Polonia, Republica Cehă şi Elveţia şi a notificat Comisia Europeană cu privire la această măsură. În septembrie anul trecut, ea a decis ca astfel de controale să fie efectuate şi la celelalte secţiuni de frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anul trecut, 229.751 de persoane au solicitat pentru prima dată azil în Germania. Aceasta a reprezentat cu aproximativ 100.000 mai puţine cereri iniţiale de azil decât în anul precedent. Principalele ţări de origine includ în prezent Siria, Afganistan şi Turcia.

#frontieră #Germania #Guvern #masuri restrictive

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.