Germania va înăspri controalele la frontiere de miercuri, după învestirea noului Guvern

Noul ministru de interne al Germaniei, Alexander Dobrindt, din partea Uniunii Creştin-Sociale (CSU) din Bavaria, intenţionează să dispună respingeri sporite ale migranţilor şi controale mai frecvente la frontierele externe ale Germaniei, încă de miercuri, 7 mai curent, a doua zi după preluarea mandatului în cadrul noului Guvern de coaliţie.

„Numărul migraţiei ilegale trebuie să scadă. Pentru a realiza atât umanitatea, cât şi ordinea, sunt necesare control, claritate şi coerenţă. Pregătim decizii naţionale şi europene în acest sens”, a mai afirmat Dobrindt, potrivit digi24.ro.

Observatorii se aşteaptă ca, cel puţin temporar, mai mulţi poliţişti federali să fie trimişi la frontieră. Cu toate acestea, ce altceva s-ar putea schimba rămâne neclar.

Între timp, marţi, 6 mai curent, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, va fi ales cancelar în camera inferioară a Parlamentului, Bundestag. Noul Guvern este alcătuit din blocul CDU-CSU şi social-democraţi (SPD).

Iniţial, în coaliţia demisionară de centru-stânga nu a existat aproape niciun susţinător al controalelor fixe la frontieră, deoarece acestea nu sunt permise în Spaţiul Schengen fără vize din care Germania face parte. Cu toate acestea, ministrul de interne de atunci, Nancy Faeser, din SPD, nu numai că a prelungit în mod repetat controalele la frontiera terestră cu Austria, care au început în 2015, dar a ordonat astfel de controale temporare la mijlocul lunii octombrie 2023 şi pentru frontierele cu Polonia, Republica Cehă şi Elveţia şi a notificat Comisia Europeană cu privire la această măsură. În septembrie anul trecut, ea a decis ca astfel de controale să fie efectuate şi la celelalte secţiuni de frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anul trecut, 229.751 de persoane au solicitat pentru prima dată azil în Germania. Aceasta a reprezentat cu aproximativ 100.000 mai puţine cereri iniţiale de azil decât în anul precedent. Principalele ţări de origine includ în prezent Siria, Afganistan şi Turcia.

#masuri restrictive #Germania #Guvern #frontieră

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”