Un studiu recent publicat în revista „Sexuality & Culture” arată că mulți adolescenți din Spania, inclusiv copii de 12 ani, cunosc platforma OnlyFans și o percep ca o modalitate realistă și chiar „empowering” de a câștiga bani. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 164 de elevi de liceu, cu vârste între 12 și 16 ani, din zone urbane și rurale ale provinciei Guadalajara. Participanții au fost implicați în discuții de grup ca parte a unui program de educație sexuală.

Autorii studiului, Kristel Anciones Anguita și Mirian Checa Romero, au investigat modul în care adolescenții percep mesajele despre sexualitate, normele de gen și intimitatea promovate prin rețele sociale și platforme erotice precum OnlyFans.

Rezultatele arată că adolescenții au o înțelegere detaliată a modelului economic al OnlyFans și asociază succesul pe platformă cu aspectul fizic, în special în cazul fetelor. Mulți consideră această activitate o alternativă viabilă la locurile de muncă tradiționale sau la educația formală.

În timp ce unii tineri și-au exprimat rezervele față de conținutul sexual, alții au descris crearea de astfel de conținut ca pe o alegere rațională, mai ales în contextul dificultăților economice.

Fetele au fost mai predispuse să exprime îngrijorări legate de imaginea corporală, siguranță și stigmatizare, în timp ce băieții au discutat mai frecvent despre potențialul financiar și au raportat accesarea de conținut piratat sau reclame intrusive.

Un alt aspect relevant a fost normalizarea platformei în mediile online frecventate de tineri. Mulți au menționat expunerea constantă la conținut sexualizat pe TikTok, Instagram sau Twitter, inclusiv mesaje directe de promovare a OnlyFans.

Autorii avertizează că limbajul „empowermentului” poate ascunde dezechilibre de putere și presiuni economice, care afectează capacitatea reală de alegere a adolescenților.

Studiul atrage atenția asupra necesității unor programe educaționale mai complexe, care să abordeze nu doar siguranța online, ci și implicațiile sociale, economice și psihologice ale culturii digitale sexualizate.

Cercetătorii subliniază și responsabilitatea părinților, instituțiilor și platformelor tehnologice de a preveni expunerea minorilor la astfel de conținut, prin politici mai stricte de verificare a vârstei și algoritmi mai transparenți.

Deși limitat geografic la o zonă din Spania, studiul evidențiază tendințe culturale tot mai prezente și în alte regiuni. Autorii își propun extinderea cercetării la nivel internațional și dezvoltarea de politici educaționale adecvate noilor realități digitale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #OnlyFans

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.