Agenția de Investiții rămâne fără șefă! Motivul pentru care Rodica Verbeniuc și-a depus demisia

Agenția de Investiții „Invest Moldova” anunță că directorul general al instituției și-a înaintat cererea de demisie. Potrivit infomațiilor furnizate de către agenție, acest lucru s-a întâmplat în data de 21 iunie 2021, urmând ca Rodica Verbeniuc să execute funcția până la data de 30 iulie curent. Aceasta a decis să se retragă din funcție din motive de ordin personal, legate de relocare și reunire cu familia, se arată într-un comunicat de presă.

Acum 3 ani, am acceptat cu mult entuziasm invitația de a reveni în Republica Moldova pentru a prelua conducerea unei instituții guvernamentale cu onorabilul mandat de a transpune în viață strategiile de promovare spre poziționarea țării noastre pe harta economică globală, în vederea atragerii investițiilor străine, susține exportatorii autohtoni în eforturile de acces pe piețe externe și spori atractivitatea Moldovei drept destinație turistică cu experiențe autentice. Mi-am asumat să confrunt cu demnitate provocările legate de reorganizarea instituțională, schimbările de guverne, limitările generate de criza pandemică spre a le transforma în noi oportunități. Dorința de a gestiona echilibrat prioritățile de viață și carieră mi-au determinat decizia de revenire la familie, având certitudinea că echipa de profesioniști integri ai Agenției de Investiții este pregătită de a valorifica în continuare rezultatele obținute, a precizat Rodica Verbeniuc.

Realitatea.md amintește că Rodica Verbeniuc a fost numită în funcția de director general al Agenția de Investiții „Invest Moldova” pe 20 iulie 2018. Aceasta are o experiență de peste 20 ani în mediul privat, gestionând relațiile publice, comunicarea strategică și de criză într-o corporație multinațională în domeniul telecomunicațiilor.

#Rodica Verbeniuc #Invest Moldova #Agenția de Investiții

Poporul Ucrainei trebuie să aleagă un nou președinte în locul lui Volodimir Zelenski pentru ca Moscova să poată să semneze un acord cu Kievul privind viitoarea pace, a declarat joi, 22 mai curent, directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe, Maksim Musihin, citat de agenția oficială de presă TASS și publicația independentă The Moscow Times, scrie agerpres.ro.

„Este de o importanță majoră cine semnează (documentele), întrucât actualul lor „lider” și-a pierdut cu mult timp în urmă legitimitatea internă, ca să nu mai vorbim de cea externă. Prin urmare, ar putea exista probleme cu orice acord semnat de o astfel de persoană”, a afirmat Musihin într-un interviu pentru TASS.

Diplomatul rus a insistat asupra unor garanții sigure că acordul de reglementare este semnat din partea ucraineană de „o persoană care este mandatată de popor să facă acest lucru. În caz contrar, vor exista probleme”, a avertizat el.

Volodimir Zelenski, a spus reprezentantului MAE rus, nu poate semna astfel de documente.

„Poporul ucrainean trebuie să aleagă un nou lider prin libera exprimare a voinței”, a continuat acesta. „Într-un astfel de caz, semnatarul va avea legitimitate. Și acum este vorba despre unele prevederi interne ale Constituției ucrainene. În termeni formali, președintele parlamentului (ucrainean) se bucură de o anumită autoritate pentru a semna [astfel de documente]. Dar dacă i se va permite să facă acest lucru în propria sa țară este o mare întrebare”, a declarat Musihin.

Diplomatul rus a subliniat că memorandumul care a fost menționat în timpul convorbirii telefonice a președintelui rus Vladimir Putin cu omologul său american, Donald Trump, luni, „va avea nevoie de un semnatar potrivit”, ceea ce „este o problemă acum”. Același lucru este valabil și pentru celelalte documente care vor trebui semnate, conform afirmației sale.

În acest context, The Moscov Times notează că ideea semnării unui memorandum despre o viitoare pace în Ucraina a fost formulată de Putin după discuția de luni cu Donald Trump, când a respins din nou inițiativa încetării focului pentru 30 de zile, propusă de Kiev și europeni, propunere de altfel susținută și de SUA inițial. Acest document, potrivit Moscovei, ar urma să cuprindă principiile de reglementare a conflictului, calendarul pentru încheierea unui acord de pace, precum și condițiile pentru un posibil armistițiu.

Zelenski a declarat că Kievul va aștepta versiunea rusă a memorandumului. În același timp, Kremlinul a subliniat că „nu există și nu poate exista” un termen limită pentru pregătirea documentului, motiv pentru care a fost acuzat de Kiev și partenerii săi occidentali de tergiversarea negocierilor.

Înainte de aceasta, Putin a pus la îndoială în repetate rânduri legitimitatea lui Zelenski pe motiv că mandatul prezidențial al acestuia din urmă a expirat oficial în mai 2024, dar a fost prelungit din cauza legii marțiale până la următoarele alegeri. Constituția ucraineană nu permite organizarea de alegeri prezidențiale în condițiile legii marțiale.

La sfârșitul lunii martie, Putin a propus introducerea unei guvernări temporare în Ucraina sub auspiciile ONU și ale țărilor occidentale, afirmând că, în opinia sa, aceasta ar permite „aducerea la putere a unui guvern valid și care să se bucure de încrederea poporului”, cu care s-ar putea semna un tratat de pace.

Această idee l-a „înfuriat” pe Trump, care a amenințat că va impune noi sancțiuni dacă Putin nu va semna în timpul apropiat un acord de încetare a focului, amintește The Moscow Times.

La vremea respectivă, SUA nu semnaseră încă cu Ucraina acordul privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. Dar poziția președintelui american s-a schimbat de atunci: după convorbirea din 19 mai, Trump le-a spus liderilor europeni că Putin nu are nicio intenție de a pune capăt războiului, deoarece crede că câștigă pe câmpul de luptă, potrivit unor surse ale Wall Street Journal. După convorbirea cu liderul rus, Donald Trump i-a transmis lui Zelenski că acum trebuie să negocieze pacea chiar cu Putin la nivel bilateral și a refuzat să impună sancțiuni împotriva Rusiei.