Ce au în comun cărțile pentru copii, desenele animate, spectacolul și filmul? Ei bine, toate spun o poveste. Povestea și baza filmului este scenariul. De unde începi un scenariu? Care sunt genurile cinematografice? Care sunt momentele subiectului? Ce sunt intriga și apogeul? Cum trebuie să fie personajele unui scenariu bun? Răspunsuri la toate aceste întrebări le poți primi la CAMA, în cadrul Laboratorului Scenaristică și Adaptarea Prozei contemporane.

Mentor: Iulia Rugină

Durata: 6 luni

Frecvența: 2 ședințe / săptămână

Ședința 1 – 2 ore (curs)

Ședința 2 – 3 ore (lucru practic)

TOTAL: 24 săptămâni // 48 ședințe (din care 24 curs și 24 LP)

Pe parcursul celor 6 luni de studiu și lucru practic, participanții se vor familiariza cu toate elementele specifice scriiturii scenaristice de scurt-metraj, urmând ca până la finalul cursului fiecare dintre ei să aibă în portofoliu un prim draft al unui scenariu de scurt-metraj (max 30 de pagini), scris conform standardelor industriei, precum și un dosar de proiect care le-ar putea permite să între într-o etapă de pre-producție imediat după finalizarea cursului. Dosarul de proiect va conține logline, sinopsis scurt, draft, argument scenaristic, concepție regizorală, moodboard, propuneri de casting orientative).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cursul este structurat astfel încât să îmbine partea teoretică cu cea practică, participanții vor aplica noțiunile teoretice asimilate la curs în propriile scenarii pe care le vor dezvolta pe parcursul celor 6 luni. Participanții vor fi ghidați de mentorul cursului în toate etapele de dezvoltare și vor primi feedback aplicat pe materialele lucrate.

În cazul în care optează pentru adaptarea unei povestiri / nuvele contemporane vor fi ghidați cu noțiuni de adaptare cinematografică și de parcurs de la scriitura literară la cea scenaristică.

Fiecare curs conține o parte teoretică, bazată pe bibliografia prezentată la începutul programului, vizionări de filme, analiză de secvență și o sesiune de clarificări în discuții libere. Fiecare sesiune de lucru practic se bazează pe textele scrise de participanți săptămânal, în baza deadline-ului stabilit de comun acord, și e compusă din sesiuni de feedback de grup și discuții individuale aplicate. Prin receptarea și oferirea feedback-ului, participanții își exersează tipul de gândire specific acestui proces.

E necesară participarea activă practică la aceste sesiuni pentru ca participanții să își poată însuși practic toate noțiunile și pentru a putea fi ghidați corespunzător în procesul de dezvoltare a scenariilor lor.

Pe lângă elementele specifice scriiturii scenaristice, participanții se vor familiariza și cu noțiuni ce țin de regie, producție, imagine și scenografie, etapele de producție, înțelegând mecanismele ce ghidează industria cinematografică internațională.

Proiectul/Acțiunea este finanțat/ă de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

#CAMA #curs #film #Roman Burlaca #scenariu

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.