Noua tulpină de COVID-19, Omicron, afectează tot mai mulți copii, și sunt înregistrate cazuri grave și foarte grave. În context, a crescut și numărul de internări, inclusiv minori. Astfel, autoritățile municipale de profil au identificat noi spații pentru tratamentul specializat al copiilor.

De menționat că luni, 17 ianuarie, în cadrul ședinței operative săptămânale a serviciilor municipale, Boris Gîlca, șef al Direcției asistență medicală și socială, a informat că în prezent, la Spitalul de boli contagioase copii, toate locurile sunt ocupate, inclusiv cu pacienți din afara municipiului, deaceea s-a decis activarea Secției COVID la Spitalul de copii „V. Ignatenco”.

Potrivit șefului DGAMS, în municipiul Chișinău sunt prevăzute toate condițiile pentru asigurarea tratamentului de calitate, atât a copiilor cât și a adulților.

„Pentru maturii diagnosticați cu coronavirus, în spitalele municipale incluse în circuitul COVID-19 sunt prevăzute cca 1600 de locuri, care vor fi activate gradual. Iar la Centrul COVID Chișinău de la CIE Moldexpo, capacitățile instituției vor fi utilizate pentru triaj”.

În context, Primarul general, Ion Ceban, a chemat locuitorii municipiului și oaspeții Capitalei, să dea dovadă de responsabilitate în vederea respectării măsurilor de sănătate publică, având în vedere că tulpina OMICRON, prezentă deja și în Republica Moldova, este mult mai contagioasă.

Edilul a reiterat necesitatea imunizării antiCOVID și portul obligatoriu al măștilor. În acest sens, amintim că în Chișinău există peste 70 de puncte de vaccinare, iar acest serviciu este gratuit.

În eventualitatea creșterii semnificative a infectărilor, autoritățile municipale vor activa gradual toate spitalele din capitală incluse în circuitul COVID, inclusiv secțiile ATI.

Conform datelor din 16.01.2022, în prezent, în municipiul Chișinău, numărul cazurilor confirmate cu COVID a ajuns la 143372, dintre care 137431 persoane sunt vindecate. Numărul de decese raportate este de 2727.

Cât privește spitalizarea, în prezent sunt tratați în condiții de spital 539 de pacienți, inclusiv 26 persoane sunt în stare critică, la terapie intensivă. La domiciliu, cu forme ușoare, se tratează 2552 de pacienți.

#cazuri de infectare #copii #COVID-19 #Ministerul Sănătății

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.