Partidul de centru-dreapta GERB al fostului premier Boiko Borisov a obţinut 23,9% din voturi la alegerile parlamentare din Bulgaria, conform datelor Comisiei Electorale Centrale, după numărarea a 95% din buletine.

Noul partid anti-sistem „Există un astfel de popor” (ITN) se situează pe poziţia a doua, foarte aproape, obţinând 23,7% din voturi la acest scrutin, al treilea din trei luni, mai arată datele oficiale.

Formaţiunile anti-corupţie „Bulgaria Democrată” şi „În picioare! Mafia, afară!”, potenţialii partenerii de coaliţie ai ITN, au primit 12,6%, respectiv 5% din voturi.

Socialiştii au obţinut 13,6%, iar partidul MRF, al etnicilor turci, 10,6%.

Rezultatele finale sunt aşteptate joi, informează Agerpres.

Organizarea de noi alegeri a devenit necesară după trei încercări eşuate de a forma un guvern. Bulgaria a organizat al doilea rând de alegeri parlamentare în mai puțin de șase luni, după ce fostul premier Boiko Borisov nu a reușit să formeze o coaliție de guvernare în urma alegerilor din luna aprilie.

Cântărețul care a ajuns politician

Deși nu are nicio experiență politică anterioară, Slavi Trifonov a fost un critic puternic al clasei politice din Bulgaria vreme de trei decenii. A început să lucreze în televiziune la începutul anilor ‘90, la scurt timp după căderea comunismului. S-a alăturat distribuției „Ku-Ku”, unul dintre primele programe de satiră politică din Bulgaria postcomunistă, conform Politico Europe.

În 2000, Trifonov a devenit gazda unei talk show la bTV, primul canal de televiziune privat la nivel național din Bulgaria. Inspirată de emisiunile americane, producția lui Trifonov s-a transformat într-unul dintre cele mai urmărite programe de televiziune din Bulgaria.

În ultimii ani, înclinațiile politice ale lui Trifonov au devenit tot mai puternice. În 2016 a inițiat un referendum național privind dreptul de vot și finanțarea partidelor politice. A organizat, de asemenea, un eveniment de casting de tip reality show pentru a recruta următoarea generație de politicieni bulgari. În 2019, Trifanov s-a reorientat cu totul spre politică și și-a creat propriul partid. Inspirat de unul din cântecele sale, el a numit inițial partidul “Nu există un asemenea stat”, o expresie care exemplifica frustrarea cetățenilor față de instituțiile disfuncționale ale țării. După ce o instanță bulgară a refuzat să înregistreze partidul, pe motiv că acesta utiliza steagul național în sigla sa, Trifanov a optat în cele din urmă pentru numele unuia din albumele sale: “Există un astfel de popor”.

Patriotismul a fost unul din elementele cheie abordate de Trifanov, aducându-l chiar în prim plan în perioada premergătoare alegerilor din aprilie. Adorat de mulți pentru carisma și talentele sale artistice și respins de alții, care văd versurile și muzica sa ca fiind vulgare, de-a lungul anilor Trifonov a devenit o figură care a polarizat societatea din Bulgaria și continuă să facă acest lucru.

#alegeri #Bulgaria

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.