Partidul Kremlinului, Rusia Unită (RU), are aproape garantată majoritatea constituțională în Duma de Stat (Camera Deputaților) după numărarea a peste 90% din voturi exprimate cu ocazia alegerilor legislative, potrivit informațiilor furnizate luni de Comisia Electorală Centrală (CEC), informează Agerpres cu referire la EFE.

Astfel, RU a obținut 57,86% din voturile exprimate prin liste de partid la alegerile desfășurate pe 18, 19 și 20 septembrie, ceea ce ar însemna în jur de 130 de locuri, și conduce în 208 din cele 225 de circumscripții electorale, conform CEC.

Rusia are un sistem electoral mixt, în care jumătate din locurile din Duma de Stat (225) sunt distribuite pe liste, iar cealaltă jumătate pe circumscripții, până se ajunge la 450 de locuri, cât are în total camera inferioară a Parlamentului rus.

În acest fel, RU ar depăși cu mult cele 301 mandate necesare pentru a obține în Dumă o majoritate care să îi permită prezentarea de reforme constituționale.

Partidul aflat la guvernare, care a obținut 343 de locuri în 2016, are în legislativul care se încheie 324 de deputați. Aceasta i-a permis în 2020 să adopte o reformă ce a eliminat prevederile care îl împiedicau pe președintele Vladimir Putin să candideze pentru realegere în 2024 astfel încât să poată rămâne la putere, dacă își dorește, până în 2036.

La rândul său, în numărătoarea pe liste, Partidul Comunist din Rusia este a doua formațiune cea mai votată, cu 13,84% din voturi, urmată de ultranaționaliștii din Partidul Liberal-Democrat cu 8,9% și liberalii de la Oameni Noi cu 7,94%.

Conform acestor date, al cincilea partid în cursa electorală, Rusia Justă, nu va intra în Parlament pe liste cu rezultatul obținut, de 4,95%, dar ar putea totuși să obțină câteva mandate pe circumscripții electorale.

Singurul partid rus care s-a exprimat împotriva războiului din Ucraina, Iabloko, și care a fost exclus de pe liste de Curtea Supremă, nu pare că va obține vreun mandat de deputat. Cele mai bune rezultate ale sale sunt locurile doi obținute în mai multe circumscripții electorale din capitala rusă.

Liderul formațiunii de opoziție, Nikolai Rîbakov, a declarat, după închiderea secțiilor de votare, că Yabloko ar fi fost al doilea partid cel mai votat la primele alegeri parlamentare din întreaga perioadă de război dacă s-ar fi aflat pe buletinele de vot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Rusia #Vladimir Putin

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.