Preşedintele Joe Biden i-a îndemnat pe americani să apere democraţia într-o ultimă pledoarie în ajunul unor alegeri care ar putea să îi afecteze susţinerea politică în Congres şi să îl pună pe rivalul său, Donald Trump, pe orbită pentru scrutinul prezidenţial din 2024, transmite AFP.

„Acum este momentul să apăraţi democraţia. Ştim în mod visceral că democraţia noastră este în pericol. Vom fi prezenţi. Puterea în America este acolo unde a fost întotdeauna: în mâinile voastre, în mâinile poporului”, a declarat preşedintele Biden, în contextul în care candidaţi republicani la alegerile la jumătatea mandatului ameninţă că vor contesta o posibilă înfrângere.

Acest scrutin este semnificativ pentru Joe Biden, ales preşedinte în mare parte datorită sprijinului comunităţii afro-americane pe care a încercat să o mobilizeze din nou în ultimele zile.

În faţa unui public în general entuziast, cu excepţia câtorva oponenţi gălăgioşi înlăturaţi rapid de forţele de ordine, Joe Biden a încercat, de asemenea, să-i prezinte pe republicani drept partidul care doreşte să renunţe la progresele începute sub mandatul său.

Fostul preşedinte Donald Trump urmează să vorbească imediat după Joe Biden într-un miting electoral. Trump se află în Ohio, un stat industrial din Midwest, emblematic pentru o Americă îngrijorată de globalizare, care crede că şi-a găsit în miliardarul republican omul providenţial.

Donald Trump, care visează marţi la un „val roşu”, culoarea republicanilor, a făcut să crească suspansul în legătură cu o posibilă anunţare a candidaturii sale la scrutinul prezidenţial din 2024.

La rândul său, Joe Biden a declarat până acum că intenţionează să candideze din nou în 2024, dar această perspectivă nu îi încântă pe toţi politicienii din tabăra democrată din cauza vârstei, actualul preşedinte va împlini în curând 80 de ani, şi a lipsei sale de popularitate. Această confruntare prin mitinguri interpuse între actualul şi fostul preşedinte încheie o campanie care a scos la iveală în mod vizibil diviziunile care împart America.

Venită să îl asculte pe Joe Biden, Marisha Camp, o fotografă din statul New York a rezumat, îngrijorată, febra care străbate tabăra democrată:

„Există un sentiment de urgenţă la dreapta, un sentiment că totul se prăbuşeşte şi există o datorie morală de a face ceva în privinţa asta. Această urgenţă, nu ştiu de ce, nu este simţită la fel de partea albastră”, tabăra democraţilor. Ştim în adâncul sufletelor noastre că acestea sunt alegeri pentru a salva ţara”, a spus Blake Masters, candidat republican în statul Arizona şi care poate contribui la recâştigarea majorităţii în Senat pentru partidul său.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat încercând să păstreze o stare de calm, că autorităţile nu au identificat „nicio ameninţare credibilă, specifică din interior la adresa securităţii acestor alegeri în care americanii vor reînnoi întreaga Cameră a Reprezentanţilor şi o treime din Senat. Sunt puse, de asemenea, în joc multe funcţii importante la nivel local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republicanii cred că pot obţine majoritatea nu doar în Camera Reprezentanţilor, un scenariu clasic în aceste alegeri în mod tradiţional dificile pentru partidul de la Casa Albă, ci şi în Senat, unde Partidul Democrat are o majoritate fragilă.

În cazul unei victorii, conservatorii promit să verifice cu atenţie toate iniţiativele administraţiei Biden, inclusiv pe plan internaţional.

Kevin McCarthy, posibil viitor preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, a repetat pentru CNN că nu vrea să dea un cec în alb Ucrainei dacă Partidul Republican câştigă majoritatea. Casa Albă a replicat că sprijinul SUA pentru Ucraina va fi neclintit, indiferent de rezultatele acestor alegeri.

Confruntat cu eficacitatea campaniei republicane care s-a concentrat pe inflaţia galopantă, preşedintelui Joe Biden i-a fost greu să promoveze reformele vizând puterea de cumpărare care se vor simţi abia peste câţiva ani. Tabăra democrată s-a concentrat aşadar, până în ultimul moment, dincolo de subiectele din sfera economică, pe prezentarea Partidul Republican drept ameninţare la adresa democraţiei şi a realizărilor sociale precum dreptul la avort.

Rămâne de văzut dacă această strategie va avea efectul scontat sau dacă binecunoscutul dicton al lui James Carville, consilier al fostului preşedinte Bill Clinton, se va adeveri din nou şi anume că, în alegeri, întotdeauna cea care contează este economia.

#alegeri #Biden #SUA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.