Ambasadorii la NATO ai țărilor membre ale Alianței se vor reuni într-o conferință de criză, vineri, în situația tot mai dificilă provocată de asaltul puternic al talibanilor în Afganistan. Reuniunea va fi prezidată de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, iar în centrul discuțiilor se va afla evacuarea din Afganistan.

Statele Unite au anunţat, joi, că vor trimite 3.000 de militari pe aeroportul din Kabul pentru a asigura evacuarea unei părţi din personalul ambasadei americane în Afganistan, care va fi redus după ce talibanii au reușit să ocupe părți importante din țară.

Aliaţii au fost informaţi joi despre decizia SUA, au explicat diplomaţi NATO. La scurt timp, Regatul Unit a luat o măsură similară celei SUA, urmând să desfăşoare provizoriu în Afganistan aproximativ 600 de soldaţi pentru a-i sprijini pe cetăţenii britanici care părăsesc această ţară. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a întrerupt vacanţa şi a revenit la Bruxelles pentru a prezida vineri această reuniune de criză.

„Este vorba despre a securiza aeroportul internaţional din Kabul”, a precizat un diplomat. Fiecare stat membru al NATO a planificat evacuarea personalului său diplomatic şi a cetăţenilor săi aflaţi în Afganistan.

Asaltul de neoprit al talibanilor

În ultimele opt zile, insurgenţii talibani au cucerit aproape jumătate dintre capitalele de provincie din Afganistan. Ei controlează cea mai mare parte a nordului, a vestului şi a sudului ţării. Capitala Kabul, Mazar-i-Sharif, principalul oraş din nord, şi Jalalabad sunt singurele trei mari oraşe aflate încă sub controlul forțelor guvernamentale afgane.

Această ofensivă a talibanilor a fost lansată în mai, imediat după anunțul președintelui Joe Biden că armata americană se va retrage din Afganistan. Inițial programată pentru a se încheia în 11 septembrie, termenul a fost scurtat până la finalul lunii august.

Victoria talibanilor în Kandahar și ocuparea completă a orașului, al doilea cel mai mare din Afganistan reprezintă cel mai important pas al insurgenților în încercarea lor de a prelua controlul asupra țării și momentul care a declanșat alerta în NATO.

Talibanii au capturat tot vineri și orașul Lashkar Gah, capitala provinciei Helmand, în sudul Afganistanului, după ce au lăsat armata şi responsabili politici şi administrativi să evacueze oraşul, a declarat o sursă de securitate.

„Lashkar Gah a fost evacuat. Ei au decis o încetare a focului de 48 de ore pentru a se putea evacua” armata şi responsabili civili, a declarat agenţiei franceze de presă un înalt responsabil afgan din domeniul securităţii. Cu puţin timp înainte, talibanii revendicaseră preluarea oraşului. În cursul dimineţii de vineri, insurgenţii au ocupat Chaghcharan, capitala provinciei Ghor, în centrul ţării, a anunţat un purtător de cuvânt al guvernatorului, Zalmai Karimi.

Forțele de securitate afgane sunt depășite complet de luptătorii talibani. În multe dintre situații, soldații afgani s-au predat fără să opună rezistență.

„Talibanii ne-au încercuit, ei trăgeau cu obuze pe deasupra noastră. Nu a existat nicio modalitate de a replica”, a justificat unul dintre soldaţii afgani cedarea aeroportului din Kunduz.

Serviciile americane spun că talibanii ar putea cuceri capitala în 90 de zile

Talibanii ar putea izola capitala Afganistanului în 30 de zile și, eventual, să o preia în 90, a declarat miercuri un oficial al apărării SUA, citat de serviciile de informații americane.

Zeci de mii de afgani își părăsesc locuințele și fug din calea luptătorilor talibani spre capitala Kabul. În încercarea de a ridica moralul trupelor, preşedintele afgan Ashraf Ghani a sosit miercuri de urgență la Mazar-i-Sharif, principalul oraş din nordul Afganistanului asediat de talibani. Este o tentativă disperată a șefului statului de a coordona riposta împotriva insurgenţilor.

Președintele SUA, Joe Biden, i-a îndemnat pe liderii afgani să lupte pentru patria lor, spunând marți că nu regretă decizia sa de a se retrage din Afganistan.

ONU a cerut vecinilor Afganistanului să-și păstreze granițele deschise, pe măsură ce crește numărul civililor care fug de atacurile talibanilor. Mulți au ajuns la Kabul, văzând capitala drept ultimul lor refugiu sigur. „De aici unde mai fugim?”, se întreabă aceștia. În același timp, deficitul de alimente este „destul de grav”, arată rapoartele instituțiilor internaționale.

#Afganistan #NATO #talibani

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.