România și-a încheiat misiunea în Afganistan, moment marcat de o ceremonie militară care a avut loc miercuri la București, iar SUA se pregătesc să își încheie la rândul lor retragerea până la finalul lunii august, asemenea tuturor aliaților. În urmă rămâne o țară cu instituții slabe și corupție generalizată, în care talibanii sunt la un pas de a prelua din nou controlul, iar organizațiile teroriste par să aibă iarăși un spațiu de refugiu, pentru a-și planifica atacurile.

Luna viitoare, armata americană își va finaliza retragerea din Afganistan, după cel mai lung război din istoria SUA. Mii de militari americani au murit, zeci de mii de afgani și-au pierdut viețile și trilioane de dolari americani au fost cheltuiți.

Miercuri, și Bucureștiul a marcat încheierea misiunii românești din Afganistan – cea mai lungă, complexă şi importantă operaţiune militară în afara teritoriului naţional de după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit președintelui Klaus Iohannis.

Nu a fost o misiune fără costuri. 27 de militari români și-au pierdut viața, iar alți 227 au fost răniţi, unii dintre ei cu urmări grave, care îi marchează pentru totdeauna, a spus președintele. Iohannis a insistat că România şi-a respectat angajamentele asumate, rămânând în Afganistan până la îndeplinirea misiunii și retragerea forțelor NATO.

Acum două săptămâni, președintele SUA Joe Biden vorbise la rândul lui despre îndeplinirea misiunii – prevenirea unui atac terorist la nivelul tragediei de la 11 septembrie. Liderul de la Casa Albă a admis însă printre rânduri că situația din Afganistan este una complicată.

„Nu voi mai trimite încă o generație de americani să lupte în Afganistan fără a avea vreo așteptare pentru un rezultat. Situația de securitate actuală din țară ne-a confirmat că încă un an de luptă în Afganistan nu este o soluție, ci una pentru a rămâne acolo pe termen nedeterminat”, a adăugat el.

Forţele afgane controlează doar axele majore şi capitalele provinciale

Ce se întâmplă însă în Afganistan, după retragerea aliaților? Perspectivele, scrie presa internațională, sunt sumbre. Lansată la începutul lunii mai, pe fondul începutului retragerii finale a forţelor străine din ţară, ofensiva insurgenţilor a întâmpinat puţină rezistenţă din partea forţelor afgane şi le-a permis să pună mâna pe vaste zone rurale din Afganistan şi importante posturi de frontieră cu Iran, Turkmenistan, Tadjikistan şi Pakistan.

Forţele afgane controlează acum în principal doar axele majore şi capitalele provinciale.

Şeful talibanilor a reiterat totuși duminică, într-un mesaj cu ocazia Eid al-Adha, că rămâne „hotărât în favoarea unei reglementări politice” în Afganistan, „în ciuda avansului şi victoriilor militare” înregistrate în ultimele două luni. „În loc să ne bazăm pe străini, trebuie să ne rezolvăm problemele între noi (afganii) şi să ne salvăm patria de criză”, a spus Hibatullah Akhundzada în acest mesaj cu ocazia sărbătorii musulmane a Sacrificiului.

Acum, Afganistanul riscă să ajungă în situația în care se afla în 2001 – o țară condusă de teocrați opresivi, loc de ascunzătoare pentru al-Qaida. Talibanii recuceresc noi teritorii în fiecare zi, apropiindu-se de orașe importante, închizând școli și impunând o legislație draconică femeilor. Iar al-Qaida este încă acolo. În ciuda unui acord din 2020 încheiat de administrația lui Donald Trump cu talibanii, în care aceștia au promis să nu găzduiască gruparea teroristă, un raport recent al ONU a concluzionat că al-Qaida are sute de luptători în zonele controlate de talibani. Acum, acei afgani care și-au riscat viața lucrând pentru aliați își trăiesc viața în teroare, sub amenințarea talibanilor sau a grupării teroriste.

Talibanii controlează orașe și șosele Unii dintre acești afgani au relatat pentru televiziunea canadiană CBC News situația de la periferia unor orașe precum Kabul, într-un moment în care talibanii preiau controlul asupra orașelor și a șoselelor.

Ce urmează?

Bill Roggio, un veteran și editor al site-ul The Long War Journal, spune pentru CBC că în urma plecării aliaților, țara se va prăbuși ca un castel din cărți de joc. „La felul în care merg lucrurile, guvernul afgan ar fi norocos dacă ar supraviețui acestei veri. Așa este de rău”, a spus acesta.

Întrebat dacă misiunea aliată a meritat eforturile, Roggio a subliniat că un răspuns clar este dificil. El a admis că SUA erau nevoite să îl pedepsească pe Bin Laden și că eforturile de contruire a instituțiilor afgane au fost nobile. Doar că, a observat el, aceste eforturi au fost prost executate și în cele din urmă au eșuat. Ce urmează? Roggio și-a exprimat opinia că Al-Qaida și alte grupări teroriste vor folosi Afganistanul pentru a-și instrui membrii și pentru a planifica atacuri. Iar SUA vor avea mai puține informații cu privire la ce se întâmplă acolo.

Cotațiile țițeiului au urcat miercuri, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al atacurilor Houthi, sporind temerile privind fluxurile de petrol din regiune, transmite Reuters, notează Agerpres.

La ora 17:21 GMT, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului, referința globală, a urcat cu 2,15 dolari, sau 2,2%, ajungând la 100,07 dolari, în timp ce prețul barilului de petrol ‘light sweet crude’ a crescut cu 1,70 dolari, la 94,73 dolari.

Este pentru prima dată din 27 iulie când cotația barilului de petrol Brent depășește pragul simbolic de 100 dolari. Prețul petrolului crește pe măsură ce speranțele pentru o rezolvare permanentă a conflictului din Orientul Mijlociu se risipesc.

Autoritățile saudite au anunțat marți întreruperea operațiunilor la unele instalații energetice după atacuri ale grupării yemenite Houthi, care au rănit peste 70 de oameni în Arabia Saudită.

Coaliția condusă de saudiți împotriva grupării Houthi din Yemen, aliată a Iranului, afirmase anterior că loviturile în Arabia Saudită au rănit cel puțin 73 de oameni în sudul regatului, la Abha, Khamis Mushait, Jazan și Najran, și avertizase că „va lua toate măsurile operaționale necesare pentru descurajarea acestei miliții teroriste”.

Colonelul Turki al-Malki din cadrul coaliției a difuzat pe platforma X un mesaj în care avertizează că va urma o reacție fermă la cea mai recentă reluare a ostilităților și că ultima escaladare împotriva Arabiei Saudite, lider de facto al OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol), este ‘periculoasă’.

Rebelii Houthi, care controlează cele mai populate regiuni din Yemen și mare parte din nordul teritoriului țării, lansează atacuri asupra regatului saudit din iulie, când au declarat o blocadă navală; ei au lovit de mai multe ori nave în Marea Roșie.

Cotidianul Financial Times, preluat de Reuters, a informat luni că instalațiile petroliere de la Jazan ale companiei Aramco au fost lovite din nou, daunele fiind în curs de evaluare.

Din ce în ce mai multe bănci, inclusiv Goldman Sachs, Bank of America și HSBC, au revizuit în creștere în ultimele zile previziunile privind cotațiile țițeiului.

Anul acesta cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu peste 60%, în timp ce produsele petroliere rafinate, cum ar fi motorina, au crescut chiar mai mult, în condițiile în care războiul din Iran a afectat masiv activitatea de extragere a țițeiului în Orientul Mijlociu.

Și prețurile gazelor naturale în Europa au urcat miercuri, pentru a patra zi consecutiv, după recentele atacuri ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, o rută majoră pentru transportul petrolului, gazelor naturale lichefiate (GNL) și îngrășăminte.