În fiecare an, în lume se atestă o creștere alarmantă a cantităților de deșeuri electronice generate, acesta fiind fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere. Potrivit responsabililor, această problemă ia amploare și în țara noastră. Anul, în Republica Moldova sunt generate câte 10 mii de tone de de e-deșeuri, o parte din acestea ajungând la groapa de gunoi, provocând eliminarea în aer, apă și sol a unor substanțe chimice periculoase. Deocamdată, în Republica Moldova nu există o fabrică de reciclare a e-deșeurilor, iar sistemele de colectare le exportă în afara țării.

Potrivit unui Studiu privind generarea și gestionarea e-deșeurilor în municipiul Chișinău, printre cele mai utilizate echipamente în gospodărie sunt telefonul mobil, frigiderul, mașina de spălat, televizorul și telefonul fix. De altfel, telefonul mobil este dispozitivul cu cea mai scurtă perioadă de utilizare. 37% din respondenții care sunt persoane fizice declară că schimbă telefonul o dată la cel mult doi ani, iar 53% schimbă telefonul o dată la cel mult 5 ani.

Vitalie Rusu, Președintele Asociației Patronale din Domeniul Colectării și Prelucrării Deșeurilor Colectez.eu, susține construcția unei fabrici de reciclare a e-deșeurilor: „Este un lucru extrem de important, care nu mai poate fi amânat pe ziua de mâine. Construcția unui asemenea obiect în Moldova ne-ar ajuta enorm. Oamenii mai ușor o să înțeleagă necesitatea reciclării acestor tipuri de deșeuri atunci când vor putea „pe viu” să vadă cum funcționează acest sistem și vor înțelege beneficiile lui”.

Pericolul e-deșeurilor reiese din compoziția lor chimică, deoarece acestea pot conține metale grele (Hg, Cd, Pb), gaze toxice (freon) sau materiale non-biodegradabile (plastic, sticlă, metale) cu efecte semnificative asupra mediului și sănătății, dacă nu sunt gestionate corect.

„Spre exemplu, tubul catodic al unui televizor poate polua aproximativ 50 m2 timp de 30 de ani, având în compoziție materiale precum: aluminiu, plumb, zinc, nichel, mangan, bariu sau cobalt. Frigiderele conțin cloro-fluoro-carburi (CFC), acestea fiind responsabile pentru deteriorarea stratului de ozon şi pentru reducerea capacităţii Pământului de a se proteja de razele nocive ale soarelui. Telefoanele conţin metale grele și metale rare. Fiind atât de periculoase, aceste deşeuri nu trebuie să ajungă la „gropile de gunoi”, dar să fie colectate separat şi reciclate corespunzător”, declară Denis Macovschi, specialist principal în cadrul Agenției de Mediu.

Pe de altă parte, 70% din componentele deșeurilor electronice pot fi recuperate prin colectare și reciclare.

Potrivit Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului în 2018, echipamentele electrice și electronice sunt supuse principiului de responsabilitate extinsă a producătorilor, ceea ce înseamnă că cei care introduc sau plasează pe piață echipamente electrice și electronice au obligația de a le colecta și a le gestiona până în momentul reciclării sau valorificării acestora.

În prezent, în Lista producătorilor sunt înregistrați 110 agenți economici care plasează pe piață echipamente electrice și electronice și care au purces la implementarea responsabilității extinse a producătorilor prin intermediul a 5 sisteme colective.

„Toate cele 5 sisteme colective dețin autorizație de mediu pentru gestionarea deșeurilor, de desfășurare a activităților ce țin de implementarea responsabilității extinse a producătorului și, respectiv, colectează și gestionează deșeuri de echipamente electrice și electronice. La sfârșitul anului 2020, activau 3 sisteme colective care în total au colectat 24 426 kg de deșeuri de echipamente electrice și electronice”, declară Denis Macovschi, specialist principal în cadrul Agenției de Mediu.

În Republica Moldova, nu există întreprinderi autorizate pentru reciclarea deșeurilor electronice, toate fiind exportate la întreprinderile din afara țării. Specialiștii spun că apariția unei asemenea întreprinderi depinde de intenția mediului privat.

Potrivit datelor Global E-waste Monitor 2020, doar în anul 2019 au fost generate 53,6 milioane tone de e-deșeuri, iar pentru anul 2020, această cifră se estimează la peste 55 de milioane de tone. Altfel vorbind, este vorba despre 7,5 kilograme pe cap de locuitor. Din cantitatea totală generată, cel mult 20% este reciclată corespunzător.

#deseuri electrice #echipamente de gospodarie #fabrica de reciclare

Mii de oameni din Malta și Gozo s-au trezit, miercuri seară, 9 septembrie, din nou fără curent electric. Beznă în case, restaurante, magazine, întreruperile s-au întins pe o suprafață mare a celor două insule.

În câteva localități, curentul a revenit relativ repede.

Potrivit companiei Enemalta este vorba de o defecțiune la una dintre centralele pe gaz natural lichefiat care a dus la pierderea a circa 200 de megawați de energie, practic sistemul a pierdut brusc o bucată importantă din producție. Ca să nu se prăbușească toată rețeaua, Enemalta a fost nevoită să întrerupă temporar alimentarea în mai multe zone, cât timp au pornit generatoarele de urgență. Compania spune că lucrează acum la restabilirea curentului, treptat, iar cauza exactă a avariei încă se stabilește.

Nu e prima dată când insulele rămân în beznă în ultima vreme. Cu doar câteva zile în urmă, Gozo trecuse printr-o criză și mai gravă: două din cele trei cabluri de înaltă tensiune care aduc curentul din Malta s-au defectat, iar mii de locuitori și turiști au stat ore întregi fără electricitate. Enemalta a trebuit atunci să aducă generatoare mobile pe insulă, cât timp echipele tehnice căutau și reparau defecțiunile.

De fapt, toată vara asta a fost una grea pentru rețeaua electrică malteză. În iulie, în plin val de caniculă, mii de gospodării au rămas fără curent, iar cererea de energie a atins un record istoric, 741 de megawați pe 21 iulie, mult peste vârful din 2023. Guvernul a promis atunci compensații pentru cei rămași fără curent mai mult de șase ore.

Enemalta insistă că investește constant în rețea, 141 de milioane de euro între 2023 și 2026, bani duși spre stații noi, transformatoare modernizate și sute de kilometri de cabluri. Numai că penele repetate ridică tot mai insistent o întrebare: chiar ține infrastructura pasul cu cererea?

Premierul Robert Abela a respins ideea că vina ar fi a creșterii populației, spunând că de fapt schimbările climatice sunt cele care împing cererea de curent tot mai sus. Potrivit lui, vârful de consum a crescut cu aproape 80% în ultimul deceniu, de la 417 la 741 de megawați.

Deocamdată, în mai multe localități din Malta și Gozo, oamenii așteaptă din nou să li se aprindă luminile, iar cât va mai dura, rămâne de văzut.