În fiecare an, în lume se atestă o creștere alarmantă a cantităților de deșeuri electronice generate, acesta fiind fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere. Potrivit responsabililor, această problemă ia amploare și în țara noastră. Anul, în Republica Moldova sunt generate câte 10 mii de tone de de e-deșeuri, o parte din acestea ajungând la groapa de gunoi, provocând eliminarea în aer, apă și sol a unor substanțe chimice periculoase. Deocamdată, în Republica Moldova nu există o fabrică de reciclare a e-deșeurilor, iar sistemele de colectare le exportă în afara țării.

Potrivit unui Studiu privind generarea și gestionarea e-deșeurilor în municipiul Chișinău, printre cele mai utilizate echipamente în gospodărie sunt telefonul mobil, frigiderul, mașina de spălat, televizorul și telefonul fix. De altfel, telefonul mobil este dispozitivul cu cea mai scurtă perioadă de utilizare. 37% din respondenții care sunt persoane fizice declară că schimbă telefonul o dată la cel mult doi ani, iar 53% schimbă telefonul o dată la cel mult 5 ani.

Vitalie Rusu, Președintele Asociației Patronale din Domeniul Colectării și Prelucrării Deșeurilor Colectez.eu, susține construcția unei fabrici de reciclare a e-deșeurilor: „Este un lucru extrem de important, care nu mai poate fi amânat pe ziua de mâine. Construcția unui asemenea obiect în Moldova ne-ar ajuta enorm. Oamenii mai ușor o să înțeleagă necesitatea reciclării acestor tipuri de deșeuri atunci când vor putea „pe viu” să vadă cum funcționează acest sistem și vor înțelege beneficiile lui”.

Pericolul e-deșeurilor reiese din compoziția lor chimică, deoarece acestea pot conține metale grele (Hg, Cd, Pb), gaze toxice (freon) sau materiale non-biodegradabile (plastic, sticlă, metale) cu efecte semnificative asupra mediului și sănătății, dacă nu sunt gestionate corect.

„Spre exemplu, tubul catodic al unui televizor poate polua aproximativ 50 m2 timp de 30 de ani, având în compoziție materiale precum: aluminiu, plumb, zinc, nichel, mangan, bariu sau cobalt. Frigiderele conțin cloro-fluoro-carburi (CFC), acestea fiind responsabile pentru deteriorarea stratului de ozon şi pentru reducerea capacităţii Pământului de a se proteja de razele nocive ale soarelui. Telefoanele conţin metale grele și metale rare. Fiind atât de periculoase, aceste deşeuri nu trebuie să ajungă la „gropile de gunoi”, dar să fie colectate separat şi reciclate corespunzător”, declară Denis Macovschi, specialist principal în cadrul Agenției de Mediu.

Pe de altă parte, 70% din componentele deșeurilor electronice pot fi recuperate prin colectare și reciclare.

Potrivit Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului în 2018, echipamentele electrice și electronice sunt supuse principiului de responsabilitate extinsă a producătorilor, ceea ce înseamnă că cei care introduc sau plasează pe piață echipamente electrice și electronice au obligația de a le colecta și a le gestiona până în momentul reciclării sau valorificării acestora.

În prezent, în Lista producătorilor sunt înregistrați 110 agenți economici care plasează pe piață echipamente electrice și electronice și care au purces la implementarea responsabilității extinse a producătorilor prin intermediul a 5 sisteme colective.

„Toate cele 5 sisteme colective dețin autorizație de mediu pentru gestionarea deșeurilor, de desfășurare a activităților ce țin de implementarea responsabilității extinse a producătorului și, respectiv, colectează și gestionează deșeuri de echipamente electrice și electronice. La sfârșitul anului 2020, activau 3 sisteme colective care în total au colectat 24 426 kg de deșeuri de echipamente electrice și electronice”, declară Denis Macovschi, specialist principal în cadrul Agenției de Mediu.

În Republica Moldova, nu există întreprinderi autorizate pentru reciclarea deșeurilor electronice, toate fiind exportate la întreprinderile din afara țării. Specialiștii spun că apariția unei asemenea întreprinderi depinde de intenția mediului privat.

Potrivit datelor Global E-waste Monitor 2020, doar în anul 2019 au fost generate 53,6 milioane tone de e-deșeuri, iar pentru anul 2020, această cifră se estimează la peste 55 de milioane de tone. Altfel vorbind, este vorba despre 7,5 kilograme pe cap de locuitor. Din cantitatea totală generată, cel mult 20% este reciclată corespunzător.

#deseuri electrice #echipamente de gospodarie #fabrica de reciclare

Fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, a reacționat la investigația publicată de Moldova Curată despre Selinia Cojocaru, tânăra care a activat la minister în perioada în care el conducea instituția.

Oficialul se arată indignat de cele scrise despre fosta sa colaboratoare, susținând că a analizat cazul, dar nu a identificat nereguli.

„Vânătoarea de vrăjitori trebuie oprită… Am văzut astăzi, pe portalul MoldovaCurata.md, o așa-zisă „investigație”, cu un titlu bombastic, despre Selinia Cojocaru, o tânără foarte competentă cu care am lucrat cât timp am fost ministrul Mediului. Am citit de mai multe ori acel articol și am încercat să înțeleg unde este crima, unde este ilegalitatea, dar nu am găsit nimic… De ce un tânăr cu competențe digitale nu poate combina studiile cu munca? De ce să ardem un tânăr pe rug pentru un salariu de 7.000 de lei pe lună, știind că astfel de servicii costă mii de euro? Vreau să punctez și faptul că Selinia nu era membră PAS când a lucrat la minister. Dar, chiar dacă ar fi fost, nu văd o problemă, deoarece eu cred cu tărie că este bine să avem cât mai mulți tineri implicați în politică. Tinerii sunt prezentul și viitorul acestei țări și, din păcate, astfel de articole îi vor descuraja să se implice în activitatea instituțiilor publice, or, de talentul și dedicația lor este mare nevoie acum. Îmi pare rău că mai multe instituții de presă de bună-credință au distribuit așa-zisa „investigație”. Sunt sigur că Selinia are un viitor frumos în domeniul său de competență și, pe această cale, vreau să-i mulțumesc pentru colaborarea pe care am avut-o în timpul mandatului meu de ministru”, a declarat Lazarencu.