Noile reguli de călătorie au fost publicate astăzi pentru cetățenii Republicii Moldova, care planifică o vacanță turistică peste hotare, informează Realitatea.md.

În Ucraina a fost inclusă o nouă regulă, pe lângă prezentarea testelor negative privind Covid-19 sau certificatele privind vaccinarea contra coronaviruslui și polița de asigurare medicală. Regula îi vizează pe cei care vin din Federația Rusă, India, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, sau Portugalia, precum și persoanele, care s-au aflat pe teritoriul acestor state cel puțin 7 zile. Lor li se va interzice trecerea frontierei de stat a Ucrainei fără un rezultat negativ al testului rapid pentru determinarea antigenului coronavirusului SARS-CoV-2, care va fi efectuat contra plată nemijlocit în punctele de trecere. În acest caz, cetățenii R Moldova nu vor fi obligați să prezinte la punctul de trecere testul preliminar la Covid-19 (prin metoda PCR sau testării rapide). Toate aceste măsuri sunt legate de pericolul noii variante Delta a coronavirusului.

În Austria, certificatele de vaccinare din Republica Moldova nu sunt recunoscute. Cetățenii Republicii Moldova, pot intra în Austria cu condiția ca aceștia să aibă dreptul de a sta în baza:

unei vize de tip D eliberată de Austria sau
unui permis de ședere sau
a documentației necesare solicitării dreptului de ședere în conformitate cu Legea poliției pentru străini, Legea privind regimul străinilor sau Legea privind azilul din 2005.

În Bulgaria. Bulgarii au inclus țara noastră în „zona oranj”. Asta presupune că moldovenii pot intra pe teritoriul țării bulgare, dar cu anumite condiții: Document care atestă finalizarea schemei de vaccinare contra COVID-19; Un certificat digital UE valid care atestă vindecarea (pentru persoanele care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 și s-au vindecat) sau un document similar – un document care atestă un rezultat pozitiv al unui test PCR sau al unui test rapid antigen pentru COVID-19.

În Grecia. Cetățenii moldoveni au liber de a călători în Grecia cu pașapoartele biometrice, dar în scop turistic. Condițiile de intrare:

PCR negativ Covid-19 – în ultimele 72 ore (rezultatul fiind emis de un laborator acreditat, în una din limbi: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă,) sau
Rapid test – în ultimele 48 ore, sau
confirmarea însănătoșirii (test serologic – de la 2 la 9 luni), sau
confirmarea vaccinării (după 14 zile de la aplicarea ultimei doze (rapel))
Copii cu vârsta de până la 12 ani, nu vor prezenta testul PCR

Alte detalii despre călătoriile peste hotare, le puteți citi accesând aici.

#Austria #Grecia #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.