Pretinsele autorități de la Tiraspol păstrează o neutralitate maximă în raport cu războiul din Ucraina. O spune șeful Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, Alexandru Flenchea, potrivit căruia regimul de la Tiraspol nu-și dorește escaladarea războiului, ci revenirea la situația de până la 24 februarie 2022, notează ipn.md.

Șeful Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control se arată sceptic că Rusia ar recurge la gestul recunoașterii regiunii transnistrene. O astfel de acțiune ar trăda disperare în rândul strategilor de la Moscova și ar distruge complet relațiile cu Chișinăul, spune fostul vicepremier pentru Reintegrare.

„Vladimir Putin are undeva, chiar și la nivel de subconștient, harta Uniunii Sovietice și acționează exact în paradigma asta, lucru care s-a văzut. Interesul pentru regiunea transnistreană este interesul ca și pentru un instrument, o pârghie de a exercita presiune asupra Republicii Moldova. Dar între Rusia și regiunea transnistreană este Ucraina. În actualele condiții, cât războiul încă mai durează, nu văd posibilități ca Rusia să întreprindă acțiuni revoluționare în raport cu Transnistria. Să recunoască Transnistria ca să obțină ce? Ce să urmeze? Ca să dea mână liberă Ucrainei ca să intre în Transnistria? Pentru că asta s-ar întâmpla. Recunoașterea Transnistriei de către Rusia ar fi un gest de disperare, un pas care ar pune punct relației cu Chișinăul”, a spus Alexandru Flenchea în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

În același timp, Alexandru Flenchea spune că administrația de la Tiraspol manifestă prudență maximă în retorică atunci când este vorba de războiul din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ex-vicepremierului, liderii separatiști nu-și doresc implicarea regiunii transnistrene în război, ci menținerea păcii și relații privilegiate cu Rusia.

„Mesajele Tiraspolului nu s-au schimbat în linii mari. Acum și-au găsit un nou subiect de discuție în privința legii separatismului, își fac campanii mediatice în presă, dar retorica lor nu s-a schimbat. Ei păstrează o neutralitate maximă. Doar Ignatiev (negociatorul politic din partea Tiraspolului în relația cu Chișinăul – n.r.) repetă elemente din narativele Moscovei privind ucrainizarea Republicii Moldova, o Moldovă care este anti-rusă, dar fără a acuza Ucraina, fără a fi ostil Ucrainei. Până la urmă, Iganatiev s-a născut în regiunea Odessa, are pașaport ucrainean. Ei vor să se continue situația de până la război, cu gaz gratuit, cu hotar deschis, să fie pace și afacerile să meargă”, a mai spus șeful Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control.

Acum două zile, președintele rus Vladimir Putin și-a anulat decretul privind politica externă a Federației Ruse semnat în mai 2012. Documentul prevederea, inclusiv, „căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova în stabilirea statutului special al Transnistriei”.

#Alexandru Flenchea #razboi #Tiraspol

Densitatea osoasă poate scădea odată cu înaintarea în vârstă, după menopauză, dar și în cazul persoanelor care nu fac suficiente exerciții de forță. Ceea ce se știe mai puțin este că și anumite medicamente pot fragiliza oasele și pot crește riscul de fracturi, scrie hotnews.ro.

Osteoporoza, afecțiunea asociată cu scăderea densității osoase și un risc crescut de fracturi, frecvent întâlnită la femeile de peste 50 de ani, poate apărea și la persoane mai tinere, inclusiv ca urmare a administrării anumitor medicamente. Unele tratamente pot accelera pierderea de masă osoasă, pot afecta formarea de os nou sau pot modifica absorbția și metabolismul calciului și al vitaminei D.

Este important să cunoaștem acest efect secundar al unor medicamente și să monitorizăm sănătatea oaselor pe parcursul tratamentului. „Atunci când înțelegem consecințele pe care un medicament le are asupra sistemului osos, putem lua măsuri concrete pentru a ne proteja sănătatea oaselor, continuând în același timp o terapie care poate fi salvatoare de vieți”, explică Natasha Trentacosta, chirurg ortoped la Cedars-Sinai în Los Angeles, citată de publicația americană „The Washington Post”.

Corticosteroizii orali scad inflamația, dar și densitatea osoasă

Corticosteroizii, cum este de pildă prednisonul, sunt utilizați pentru a reduce inflamația din corp. Sunt prescriși pentru mai multe patologii, mai ales autoimune, de exemplu lupus, dar și pentru astm, alergii severe sau afecțiuni musculoscheletale cum ar fi tendinita.

Corticosteroizii pot afecta sănătatea oaselor prin mai multe mecanisme. Aceștia favorizează resorbția osoasă, procesul prin care țesutul osos este descompus, și reduc activitatea celulelor responsabile de formarea osului nou. De asemenea, pot influența metabolismul calciului. În cazul administrării prelungite, aceste modificări pot duce la osteoporoză indusă de glucocorticoizi.

Riscul de fracturi crește odată cu doza și durata tratamentului, iar pierderea de masă osoasă poate începe încă din primele luni. Potrivit ghidului Colegiului American de Reumatologie, persoanele care urmează un tratament cu corticosteroizi în doze de cel puțin 2,5 mg de prednison pe zi sau echivalent, pentru mai mult de trei luni, ar trebui să beneficieze de o evaluare a riscului de fractură. Aceasta poate include măsurarea densității osoase prin osteodensitometrie DEXA, astfel încât medicul să poată recomanda din timp măsuri de prevenție.

Antidepresivele folosite și pentru anxietate, asociate cu un risc mai mare de fracturi

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), medicamente prescrise frecvent pentru depresie și tulburări de anxietate, au fost asociați în unele studii cu o densitate osoasă mai scăzută și cu un risc crescut de fracturi.

Mecanismele nu sunt pe deplin înțelese. Cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea ca serotonina să influențeze activitatea celulelor implicate în formarea și remodelarea țesutului osos. Totuși, nu este clar în ce măsură riscul observat este determinat de medicamente sau de alți factori asociați depresiei și stării generale de sănătate.

Medicamentele antiepileptice

Medicația antiepileptică, respectiv cu unele anticonvulsivante, este prescrisă în special pentru a preveni declanșarea crizelor, dar sunt situații în care medicii le recomandă pentru tulburare bipolară sau migrene.

În special antiepilepticele utilizate de mai mult timp pot influența metabolismul vitaminei D și al calciului. Fenobarbitalul, fenitoina și carbamazepina se numără printre tratamentele asociate cu un risc crescut de pierdere a masei osoase. Efectele nu sunt însă identice pentru toate anticonvulsivantele, iar riscul depinde inclusiv de durata administrării și de alți factori individuali.

Tratamentul pentru cancer de prostată

Terapia de privare de androgeni, folosită în tratarea cancerului de prostată, are rolul de a scădea nivelul de testosteron, hormonul care „hrănește” celulele canceroase. Chiar dacă acțiunea medicamentelor inhibă dezvoltarea tumorilor, scăderea nivelului de testosteron din sânge poate duce la scăderea densității oaselor, riscul de fracturi fiind crescut.

Din acest motiv, ghidurile medicale recomandă evaluarea densității osoase înaintea începerii tratamentului de lungă durată și monitorizarea sănătății oaselor pe parcursul terapiei. În funcție de riscul individual de fractură, medicul poate recomanda și tratamente pentru prevenirea pierderii de masă osoasă.

Tratamentul pentru cancerul de sân

Inhibitorii de aromatază, cum sunt anastrozolul, letrozolul sau exemestanul, folosiți în tratarea cancerului de sân, pot scădea densitatea osoasă și pot crește riscul de fracturi osoase. De regulă, sunt recomandați pe o perioadă îndelungată, care se întinde de la 5 la 10 ani, durata tratamentului depinzând de tipul specific de cancer și de particularitățile pacientelor.

Aceste medicamente blochează acțiunea aromatazei, o enzimă implicată în producerea estrogenului. Scăderea nivelului acestui hormon poate accelera pierderea de masă osoasă, în special la femeile aflate la postmenopauză, crescând riscul de osteoporoză și fracturi. Riscul variază însă de la o pacientă la alta și depinde inclusiv de densitatea osoasă inițială și de durata tratamentului.

Potrivit studiilor, cu cât tratamentul este mai lung, cu atât riscurile pentru pacientă sunt mai mari. În cazul femeilor care sunt deja la postmenopauză riscurile sunt considerabil crescute, arată cercetările.

Ce pot face persoanele care iau medicamente cu efect nociv pentru oase

Unele medicamente pot crește, într-adevăr, riscul de osteoporoză, iar pacienții care urmează astfel de tratamente trebuie să-și monitorizeze mai bine sănătatea osoasă. Medicii recomandă evaluarea riscului de fractură, mai ales în cazul tratamentelor de lungă durată. În funcție de vârstă, istoricul medical și medicamentele administrate, poate fi necesară o osteodensitometrie DEXA, investigație care măsoară densitatea minerală osoasă și ajută la identificarea persoanelor cu risc crescut de fracturi.

Exercițiile fizice care solicită oasele, inclusiv antrenamentele de forță, aportul adecvat de calciu și de vitamina D, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot contribui la menținerea sănătății osoase. În cazul persoanelor cu risc crescut, medicul poate recomanda și tratamente specifice pentru prevenirea fracturilor.