Pretinsele autorități de la Tiraspol păstrează o neutralitate maximă în raport cu războiul din Ucraina. O spune șeful Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, Alexandru Flenchea, potrivit căruia regimul de la Tiraspol nu-și dorește escaladarea războiului, ci revenirea la situația de până la 24 februarie 2022, notează ipn.md.

Șeful Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control se arată sceptic că Rusia ar recurge la gestul recunoașterii regiunii transnistrene. O astfel de acțiune ar trăda disperare în rândul strategilor de la Moscova și ar distruge complet relațiile cu Chișinăul, spune fostul vicepremier pentru Reintegrare.

„Vladimir Putin are undeva, chiar și la nivel de subconștient, harta Uniunii Sovietice și acționează exact în paradigma asta, lucru care s-a văzut. Interesul pentru regiunea transnistreană este interesul ca și pentru un instrument, o pârghie de a exercita presiune asupra Republicii Moldova. Dar între Rusia și regiunea transnistreană este Ucraina. În actualele condiții, cât războiul încă mai durează, nu văd posibilități ca Rusia să întreprindă acțiuni revoluționare în raport cu Transnistria. Să recunoască Transnistria ca să obțină ce? Ce să urmeze? Ca să dea mână liberă Ucrainei ca să intre în Transnistria? Pentru că asta s-ar întâmpla. Recunoașterea Transnistriei de către Rusia ar fi un gest de disperare, un pas care ar pune punct relației cu Chișinăul”, a spus Alexandru Flenchea în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

În același timp, Alexandru Flenchea spune că administrația de la Tiraspol manifestă prudență maximă în retorică atunci când este vorba de războiul din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ex-vicepremierului, liderii separatiști nu-și doresc implicarea regiunii transnistrene în război, ci menținerea păcii și relații privilegiate cu Rusia.

„Mesajele Tiraspolului nu s-au schimbat în linii mari. Acum și-au găsit un nou subiect de discuție în privința legii separatismului, își fac campanii mediatice în presă, dar retorica lor nu s-a schimbat. Ei păstrează o neutralitate maximă. Doar Ignatiev (negociatorul politic din partea Tiraspolului în relația cu Chișinăul – n.r.) repetă elemente din narativele Moscovei privind ucrainizarea Republicii Moldova, o Moldovă care este anti-rusă, dar fără a acuza Ucraina, fără a fi ostil Ucrainei. Până la urmă, Iganatiev s-a născut în regiunea Odessa, are pașaport ucrainean. Ei vor să se continue situația de până la război, cu gaz gratuit, cu hotar deschis, să fie pace și afacerile să meargă”, a mai spus șeful Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control.

Acum două zile, președintele rus Vladimir Putin și-a anulat decretul privind politica externă a Federației Ruse semnat în mai 2012. Documentul prevederea, inclusiv, „căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova în stabilirea statutului special al Transnistriei”.

#Alexandru Flenchea #razboi #Tiraspol

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.