Securitatea energetică a Republicii Moldova și accelerarea proiectelor strategice din domeniu au fost discutate de premierul Alexandru Munteanu cu reprezentanții Grupului Băncii Mondiale, în cadrul unei întrevederi desfășurate joi.

Părțile au discutat despre un nou proiect aflat în pregătire, care prevede construirea unei centrale de cogenerare de înaltă eficiență. Aceasta ar urma să înlocuiască, până în 2030, capacitățile actuale ale SA „Termoelectrica”.

Potrivit Guvernului, Banca Mondială susține în prezent trei proiecte majore în sectorul energetic, cu o valoare totală de 224,5 milioane de dolari. Printre acestea se numără construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău și modernizarea stației electrice Chișinău de 330 kV, proiectul de construire a două centrale de cogenerare eficiente la SA „Termoelectrica”, precum și mecanismul de finanțare pentru eficiență energetică (MEERM).În cadrul discuțiilor au fost analizate stadiul de implementare al fiecărui proiect și eventualele întârzieri, fiind convenite măsuri pentru accelerarea lucrărilor și respectarea termenelor stabilite.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că investițiile în energie reprezintă o prioritate pentru dezvoltarea economică a țării.

„Energia este una dintre cele mai importante investiții în viitorul Republicii Moldova. De ea depind competitivitatea economiei, dezvoltarea afacerilor și calitatea serviciilor publice. Prioritățile noastre rămân dezvoltarea interconexiunii cu România, extinderea capacităților de stocare și investițiile în eficiența energetică”, a afirmat șeful Executivului.

La rândul lor, reprezentanții Grupului Băncii Mondiale, Ulrich Schmitt și Stephanie Gil, și-au reconfirmat disponibilitatea de a sprijini în continuare Republica Moldova în modernizarea infrastructurii energetice și integrarea acesteia în piața energetică a Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.