Rata anuală a inflației din Argentina a crescut la 109% în aprilie, depășind toate previziunile de până acum ale analiștilor. Țara este în criză economică de ani de zile, iar cea mai mare parte a populației trăiește acum în sărăcie.

Argentina a înregistrat o inflație lunară de 8,4% în aprilie, cu mult peste previziunile analiștilor de 7,5% și cea mai mare din ultimele decenii. Acest lucru a dus rata anuală la 108,8%. Creșterea accelerată a prețurilor a făcut ca una din patru persoane să trăiască în sărăcie într-o țară care se luptă de decenii cu o criză economică. Scăderea rezervelor băncii centrale pune acum în pericol finanțele guvernului.

„Am ajuns o țară a cerșetorilor”, a declarat pentru Reuters un argentinian. „Te disperă pentru că după ce ai muncit toată viața, trebuie să lupți pentru a cumpăra o roșie sau un ardei gras”, a afirmat acesta.

„Când am venit ultima dată la piață, am plătit 300 de pesos pentru un kilogram de ardei gras, acum am dat 300 de pesos pentru jumătate de kilogram”, a mai spus o pensionară.

„Am încetat să mai ieșim să mâncăm în oraș, nu am mai fost într-o vacanță de patru ani, a trebuit să vindem maina pentru că nu ne puteam plăti asigurarea, permisele și costurile parcării”, a afirmat un alt argentinian.

Efectele creșterii inflației se simt de mult timp în Argentina. În septembrie anul trecut, oamenii au ieșit în stradă și au cerut măsuri pentru a contracara creșterea costului vieții. În februarie, banca centrală a Argentinei a comunicat că va fi emisă o nouă bancnotă de 2.000 de pesos (9,9 dolari) ca răspuns la creșterea prețurilor. În vara lui 2022, în doar patru săptămâni, la conducerea Ministerului Economiei au fost trei schimbări de miniștri, din cauza crizei care se adâncește. În decembrie, Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat încă 6 miliarde de dolari (4,9 miliarde de lire sterline) ca ajutor financiar, ca parte dintr-un program de 30 de luni, care este de așteptat să atingă un total de 44 de miliarde de dolari.

#Argentina #FMI #inflatia

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.