În scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului, Agenția de Mediu se adresează cu un apel către toţi cetăţenii republicii și către autorităţile publice locale pentru a nu admite arderea anvelopelor – tradiție pentru zilele din ajunul sărbătorilor pascale. Aspectul tradiţional al acestui ritual cunoscut sub numele de „Denii” a comportat de-a lungul timpului un mesaj de purificare prin organizarea unor ruguri care foloseau material lemnos şi resturi vegetale. În perioada contemporană acest aspect s-a transformat în unul de poluare, dat fiind faptul că se folosesc în calitate de material pentru ardere – anvelopele de cauciuc.

La arderea anvelopelor în atmosferă sunt emanate zeci de substanţe chimice periculoase, cancerigene. Printre acestea se numără monoxidul de carbon, oxizi de sulf și de azot, dioxine, furani, metale grele, benzen şi hidrocarburi aromatice policiclice, iar în funcţie de caracteristica şi direcţia vântului, aceste substanţe pot fi dispersate la distanţe mai mari de 160 km.

Dioxinele, fiind poluanți organici persistenți, sunt compuși chimici foarte toxici. Organismele vii acumulează dioxinele, iar absorbția sau acumularea chiar și a unei cantități foarte mici din ele duce la boli ale sistemului respirator și nervos sau chiar la desece. Pericolul special al acestora este că sunt extrem de rezistente la degradarea chimică și biologică, persistă în mediu timp de decenii și sunt transportate liber de-a lungul lanțurilor alimentare (alge – plancton – pești – oameni; sol – plante – erbivore – oameni).

Conform prevederilor art. 149 al Codului Contravențional, poluarea aerului atmosferic cu emisii de poluanţi ce au cauzat prejudicii, dacă această acțiune nu constituie infracțiune, se sancţionează cu amendă de la 1.200 la 1.800 de lei aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 10.500 la 15.000 de lei aplicată persoanei juridice. Cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.