Înmulţirea crimelor comise de deţinuţi graţiaţi de către preşedintele rus, Vladimir Putin, pentru a lupta în Ucraina provoacă nelinişte în societatea rusă. „Asasinarea unei fetiţe de 12 ani în regiunea Kemerovo a scos la iveală o ameninţare teribilă. Un bărbat judecat de mai multe ori, condamnat pentru crimă, eliberat din închisoare pentru a participa la război şi revenit la viaţa civilă a comis o nouă crimă brutală”, a denunţat deputata rusă Nina Ostanina pe Telegram.

Crima, care a şocat societatea rusă, a ieşit la iveală miercuri, când trupul neînsufleţit al minorei a fost găsit cu semne de moarte violentă.

Autorităţile au atribuit-o unui fost combatant de război care fusese recrutat în închisoare, unde ispăşea o pedeapsă de 13 ani şi jumătate pentru uciderea unei femei, după ce fusese judecat de cel puţin şase ori pentru diverse infracţiuni.

Nina Ostanina, şefa Comisiei pentru familie şi protecţia copilului din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), a avertizat că „vor mai fi crime precum aceasta”.

„La întoarcerea de pe front, aceste persoane au dovedit că nu sunt pregătite pentru reintegrarea socială şi reprezintă o ameninţare pentru societate”, a spus ea, făcând apel la autorităţi să-şi „asume responsabilitatea de a proteja cetăţenii de infractori precum cel în cauză” printr-o „monitorizare constantă” şi prin sprijinirea reintegrării lor pe piaţa muncii.

Comisia sa a accelerat pregătirile pentru un proiect de lege care să reglementeze această problemă, a indicat şefa comisiei parlamentare amintite.

„Trebuie să acţionăm fără întârziere. Nu putem permite ca astfel de coşmaruri să se repete. Copiii noştri merită o viaţă în siguranţă şi protecţie în faţa unor infractori nemiloşi”, a mai spus ea.

După declanşarea invaziei ruse în Ucraina şi recrutarea de deţinuţi pentru front, o practică promovată pe scară largă de compania rusă de mercenari Wagner, Rusia a fost afectată de un val de crime şi delicte comise de astfel de persoane întoarse de pe câmpul de luptă.

Publicaţia online rusă Gazeta.ru relatase mai devreme joi despre cazul unei tinere femei însărcinate care şi-a pierdut copilul în urma unei bătăi aplicate de un membru Wagner care fusese, de asemenea, recrutat din spatele gratiilor. Medicii au constatat că femeia suferise leziuni la cap, fracturi de coaste şi ale falangelor mâinilor, precum şi multiple echimoze, dar, deşi vinovatul a fost arestat, el a reuşit să evite să fie judecat întorcându-se pe front.

În aprilie curent, un alt combatant Wagner a ucis o femeie în regiunea Leningrad şi a dezmembrat-o; în martie, un alt fost deţinut şi membru Wagner a înjunghiat-o de cel puţin 15 ori pe femeia cu care trăia şi apoi i-a tăiat o ureche, acestea fiind doar două exemple dintr-o listă mai lungă de astfel de crime.

În ultimii doi ani, potrivit media independente online Viorstka, peste 100 de persoane au fost ucise de veterani ai războiului în Ucraina care au fost recrutaţi din închisorile din Rusia. Victimele sunt, de obicei, membri de familie sau vecini, crimele fiind comise din motive domestice şi având adeseori legătură cu consumul de alcool.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#detinuti #Rusia #societate

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.