Veaceslav Negruța, membru al Consiliului de Administrație Moldovagaz, a asigurat că Chișinăul nu va ceda și va insista pe realizarea unui audit independent la Moldovagaz. Protocolul semnat de Andrei Spînu și Alexei Miller prevede expres că partea moldovenească este responsabilă de realizarea auditului. În același timp, comentatorii politici spun că nerespectarea protocolului semnat între părți ar putea fi subiectul unui dosar într-un arbitraj internațional. Mai multe opinii, potrivit IPN, au fost exprimate în cadrul ediției din seara de miercuri, 9 februarie curent, a emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Veaceslav Negruță, membru al Consiliului de Administrație Moldovagaz, vine cu o reacție după ce Gazprom a acuzat Republica Moldova de abordare unilaterală privind realizarea unui audit independent a datoriilor Moldovagaz. Gazprom amenință Chișinăul că rezultatele auditului organizat fără participarea părții ruse ar putea să nu fie aprobate de Consiliul de Observatori al Moldovagaz.

„Potrivit protocolului semnat, partea moldovenească este abilitată cu această funcție de a organiza un audit independent al datoriilor Moldovagaz față de Gazprom. Este stipulat că raportul final al auditului urmează să fie discutat la Consiliul de Observatori. Auditul independent este atribuția părții moldovenești. Prin partea moldovenească se înțelege clar Guvernul Republicii Moldova, nu Moldovagaz. Respectiv, încercări de a discuta această prevedere au fost de mai multe ori, de aceea noi am decis să nu ne prezentăm la ultima ședință a Consiliul de Observatori pentru a nu asigura cvorum, ca acționarul majoritar să ia decizii, iar noi să-i asigurăm cvorum”.

Comentatorii politici de la Chișinău spun că atitudinea Gazprom față de Republica Moldova este una previzibilă și reprezintă un element al războiului hibrid.

„Pe lângă faptul că există un acord clar care stipulează realizarea acestui audit, Gazprom zice că nu-l va recunoaște. Putem ajunge și la judecată, inclusiv, la arbitraj internațional. Dincolo de aspectele tehnice, este partea politică și geopolitică. Federația Rusă, pe de o parte, solicită respectarea contractului cu livrarea plăților în avans, dar, pe de altă parte, ea nu respectă prevederile din acord. Nu cred că cineva se va mira în Europa sau pe planetă de acest comportament al Gazprom. Este cunoscut la nivel internațional că această companie, pe lângă faptul că livrează gaze, face politică. Comportamentul Gazprom este parte a războiului hibrid”, a spus comentatorul politic, Vadim Pistrinciuc.

Potrivit protocolului semnat în octombrie 2021 dintre Guvernul Republicii Moldova și concernul rus Gazprom, calendarul de achitare a datoriilor Moldovagaz urmează a fi stabilit după efectuarea unui audit independent la Moldovagaz. Concernul rus Gazprom deține 50% dintre acțiunile Moldovagaz, Guvernul Republicii Moldova prin Agenția Proprietății Publice deține 35,3% din acțiuni, iar regiunea transnistreană – 13,4%, pe care le gestionează tot partea rusă.

#gaz #Gazprom #Moldovagaz #razboi hibrid

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.