Platforma DA își rezervă dreptul să organizeze în scurt timp proteste dacă prețurile la carburanți nu vor fi ajustate conform metodologiei cheltuielilor reale ale companiilor importatoare de combustibil. Avertizarea este făcută de către Platforma DA, după ce formațiunea a intrat în posesia unui raport elaborat de Consiliul Concurenței privind procesul formării prețurilor la produsele petroliere în Republica Moldova.

Acest raport confirmă, în principiu, toate suspiciunile expuse anterior cu privire la acordurile de cartel ale companiilor petroliere privind politică de prețuri și, în consecință, majorarea exorbitantă a acestora printr-un act de corupție majoră, afirmă reprezentanții Platformei DA. În consecință, cetățenii și agenții economici din țara noastră sunt impuși să plătească sume absolut nejustificate pentru carburanți.

Conform raportului menționat, în urma unei anchete care a vizat perioada 2019-2021, Consiliul Concurenței a constatat că procesul formării prețurilor la benzină și motorină a depins total nesemnificativ de cotațiile internaționale la țiței. Acest proces a fost influențat preponderent de zgârcenia companiilor petroliere și implicarea excesivă a factorului politic.

Fără a prejudicia mersul anchetei, Platforma DA afirmă că, deseori prețurile la combustibil în Republica Moldova au fost majorate în urma unor înțelegeri anti-concurențiale între actorii principali de pe piața produselor petroliere. Platforma DA precizează că, deși în ultimele 45 de zile cotațiile bursiere la petrol au scăzut semnificativ, în unele cazuri la 15 %, populația și antreprenorii din Moldova nu au profitat în niciun fel de acest lucru.

Mai mult decât atât, două săptămâni în urmă, petroliștii au majorat demonstrativ, cu 30-40 de bani per litru, prețurile la carburanți, iar zilele trecute, unele companii au crescut din nou prețurile la benzină și motorină.

„Constatând această stare de lucruri, inacceptabilă în opinia noastră, Platforma DA cere finalizarea urgentă a anchetei pe subiectul acordurilor de cartel pe piața petrolieră, precum și micșorarea prețurilor la benzină și motorină în concordanță cu cotațiile internaționale la țiței. În caz contrar, Platforma DA își rezervă dreptul să organizeze în scurt timp proteste pentru a apăra drepturile cetățenilor și ale agenților economici la prețuri echitabile la produsele petroliere, prețuri care influențează semnificativ dezvoltarea economică a țării și veniturile oamenilor”, au declarat astăzi, reprezentanții Platformei DA, în cadrul unei conferințe de presă.

Menționăm că, mai multe stații PECO au afișat ieri și astăzi prețuri mai mari la unele tipuri de carburanți. De exemplu, un litru de benzină cu cifra octanică 95 ajunge să coste 20 de lei, un litru de benzină cu cifra octanică 98 costă 20,80 lei. La alte companii petroliere, prețul la benzina cu cifra octanică 95 rămâne 19,25 lei, iar cu cifra octanică 98 – 20,29 lei. Prețurile la motorină și la gazul lichefiat au rămas, deocamdată, aceleași.

#carburanti #Platforma DA #protest

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.