Șase mari companii petroliere, care ar trebui să fie concurente pe piața autohtonă, se pare că sunt partenere și stabilesc concertat prețul la carburanți, fapt ce a permis scumpirea la benzină, motorină și gaz lichefiat de la începutul acestui an de cel puțin cinci ori. Concluziile se regăsesc într-un raport al Consiliului Concurenței (CC), prezentat ieri, cu ușile închise și departe de ochii presei deputaților Comisiei economie, buget și finanțe.

Potrivit MoldStreet, Consiliul Concurenței a verificat șase companii petroliere în cadrul raportului prezentat deputaților, care acoperă 80 la sută din piața carburanților de pe teritoriul țării noastre. Este vorba de Rompetrol Moldova, Lukoil Moldova, Petrom Moldova, Bemol Retail, Tirex-Petrol și Datario (VENTO).

Consiliul Concurenței indică în raport că, statul intenționează să amendeze companiile petroliere cu sume mari. Este vorba de amenzi cuprinse între 2% și 4% din cifra de afaceri înregistrată de aceste companii anul trecut.

Calculele elementare arată că cele șase companii luate împreună vor plăti o amendă de cel puțin 330 de milioane de lei în cazul unei amenzi de minimum 2% din cifra de afaceri. Această sumă s-ar putea dubla dacă se aplică penalități de 4%, specifică MoldStreet.

Amintim că, ieri, deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari, a părăsit ședința Comisiei economie, buget și finanțe, unde se examina în secret raportul Consiliului Concurenței privind majorarea nejustificată a prețului la carburanți în ultima perioadă, pentru faptul că a refuzat să semneze declarația pe propria răspundere că nu va face publice datele prezentate în cadrul Comisiei.

#companii #amenzi #consiliul concurentei #carburanti

Șeful poliției iraniene a lansat un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce autoritățile numesc „revolte”, cerându-le să se predea, după reprimarea violentă a protestelor izbucnite în ultimele săptămâni. Anunțul vine în contextul unei ample operațiuni de represiune, soldată cu mii de morți și arestări, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, scrie Digi24.

Declanșată pe 28 decembrie de proteste împotriva costului vieții, mobilizarea a luat un avânt semnificativ pe 8 ianuarie, sfidând deschis Republica Islamică aflată la putere din 1979, pentru a fi urmată de o represiune violentă care, potrivit unor ONG-uri, a provocat mii de morți.

„Tinerii care s-au trezit implicați fără să știe în revolte sunt considerați persoane induse în eroare, nu soldați inamici”, a declarat șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, la televiziunea de stat.

El le-a acordat celor implicați „maximum trei zile” pentru a se preda, asigurându-i că vor fi tratați cu „mai multă clemență”.

Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării au afirmat, la rândul lor, că îi vor „pedepsi decisiv” pe instigatorii „incidentelor teroriste”, într-o declarație comună difuzată la televiziunea de stat.

Agenția de știri iraniană Tasnim a relatat, la sfârșitul săptămânii trecute, că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu protestele, în timp ce grupurile pentru drepturile omului au menționat o cifră de 20.000 de arestări.

Protestele au fost înăbușite printr-o represiune descrisă drept „masacru” de Amnesty International, pe fondul unei întreruperi fără precedent a comunicațiilor, care durează de unsprezece zile. Accesul la internet ar urma să revină treptat la normal în această săptămână, au anunțat autoritățile luni, după o restabilire limitată a accesului duminică.

Cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, potrivit celui mai recent bilanț al ONG-ului Iran Human Rights, citat de United Nations.

Alte estimări, conform organizației, plasează numărul morților la peste 5.000, iar unele chiar până la 20.000. Liderul suprem, Ali Khamenei, a vorbit despre „mii de oameni uciși”, atribuind decesele „răzvrătiților” manipulați de Statele Unite și Israel.