Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a anunțat că în urma verificărilor de către colaboratorii forțelor de ordine, au fost amendați cetățenii noștri cu amenzi care însumează cifra de 4,5 mln de lei. Din această sumă, 1,2 mln de lei deja au fost achitați, informează Realitatea.md.

Printre neregulile depistate de către colaboratorii Ministerului de Interne este și prezentarea testelor falsificate la COVID-19. „ Sunt 122 teste Covid false, lucru care trezește îngrijorare. Colegii de la Ministerul de Interne ne-a comunicat că deja există o rețea întreagă, care oferă contra cost teste negative, pentru a putea fi utilizate la intrarea nu doar în R Moldova, ci și în alte țări. Bănuiesc că fac bani grei pe falsificarea testelor COVID. Un test din ăsta, potrivit informației, poate ajunge de la 50 euro – până la 100 euro per bucată. Nu știu dacă se merită. Mai bine de făcut un test veritabil, decât de riscat cu astfel de falsificări”, a declarat Aureliu Ciocoi în urma ședinței Centrului Unic de comandă a Stării de Urgență.

Potrivit informațiilor, în autoizolare au fost verificate 10 292 de personae, care au intrat în țară și nu aveau testul COVID, ei completând fișa epidemiologică. Din momentul instaurării stării de urgență, de la 1 aprilie, până la ora actuală, în R Moldova au intrat aproape 70 mii de concetățeni practic din toate colțurile lumii.

De asemenea, în ultimele câteva zile au fost monitorizate 15 945 de întreprinderi, 3070 unități de transport și verificate 1 385 lăcașe de cult. Potrivit celor de la MAI, slujbele religioase în incinta lăcașelor de cult sau în aer liber în general au respectat cerințele epidemiologilor.

Șeful interimar al Executivului a mai spus că ANSP a efectuat 27 de controale inopinate și a identificat 5 neconformități. „Ciudat este că din acestea – 3 sunt instituții medicale, lucru care după mine nu are nicio scuză. Fiind în pandemie, în stare de urgență, avem 3 instituții medicale care s-au dovedit a fi neconforme cu rigorile impuse. Mi s-a spus că sunt instituții private: cabinete stomatologice, sau de alt gen. Dar nu sunt instituții publice, unde sper că se respectă rigorile sanitar-epidemiologice. Și 2 instituții prescolare, lucru care la fel este grav. Este vorba despre grădinițe, este vorba despre copii mici, unde normele sanitare ar fi trebuit să fie foarte mult respectate”, a mai adăugat Aureliu Ciocoi.

#amenzi #Aureliu Ciocoi #colaborare

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.