Decizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide 150 de secții de vot pentru diaspora la alegerile din iulie, după ce instanțele judecătorești au obligat CEC-ul să deschisă nu mai puțin de 190 de secții de vot, este criticată dur de unii comentatori politici.

„Este o decizie partizană care vorbește despre faptul că CEC are afiliere de partid foarte clară. Acest lucru nu s-a făcut din dragoste pentru legislația electorală. Cât timp cât nu ne vom învăța să-i taxăm pe cei care ignoră poziția cetățenilor, atât timp ei se vor comporta cu noi în acest mod”, a spus Anatol Țăranu în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV citat de către IPN.

Experții în domeniul electoral spun că, deși contrară deciziei instanței de judecată, hotărârea CEC este una definitivă.

„Am convingerea că nu se va mai reveni la această problemă, pentru că nu mai avem timp. Sper că diplomații noștri, reprezentanții Ministerului de Externe deja lucrează cu autoritățile statelor unde avem cetățeni de-ai noștri. S-a decis ca să fie deschise 150 doar pentru că pentru atâtea secții au fost bugetați bani, în pofida decizie instanței. Codul Electoral prevede că decizia finală aparține CEC-ului. Acum ministerul trebuie să lucreze eficient cu autoritățile țărilor gazdă”, a spus Igor Boțan.

Reprezentanții Platfomei DA cer procuraturii să se implică în acest caz și să-i sancționeze pe membrii CEC, inclusiv penal, pentru neexecutarea hotărârii instanței de judecată.

„Este continuarea unui sabotaj cras din partea CEC-ului, care a devenit complet controlată de doi agenți ai lui Igor Dodon, Lebedinschi și Filipov. Nu știu dacă acolo a fost pusă în aplicare metoda „culiocului”, aceste aspecte trebuie să le examineze Procuratura. Tehnic deja este complicat să mai schimbi ceva, a rămas puțin timp, dar nimeni nu a anulat responsabilitatea administrativă și penală pentru neexecutarea hotărârii instanței”, a spus vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari (Platforma DA).

La 22 iunie Curtea Supremă de Justiție a menținut în vigoare decizia Curții de Apel Chișinău care obliga CEC-ul să deschidă pentru alegerile din iulie nu mai puțin de 190 de secții de vot în străinătate. Decizia CEC de a deschide 150 de secții a avut la bază devizul de cheltuieli estimativ elaborat pentru organizarea și desfășurarea scrutinului.

#Alegeri anticipate 2021 #CEC #sectii de vot peste hotare

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.