Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova susține că hotărârile judecătorești cu privire la deschiderea a 190 de secții de vot peste hotare și decizia CEC de a deschide doar 150 nu „se pupă”sub nicio formă. În opinia juristului, acest fapt este un indicator „clar că CEC este sub călcâiul politicienilor”.

Chiar dacă există întrebări serioase cu privire la legalitatea hotărârii CEC, nu cred că ultima mai poate fi anulată în justiție și deschise mai multe secții – pur si simplu nu mai este timp – până la alegeri au rămas doar 18 zile. Pentru a deschide o secție nouă de vot nu e chiar așa de simplu. Chiar și 18 zile e foarte puțin, susține Gribincea,

Totuși, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova menționează că situația nu este deloc îmbucurătoare, însă în patru țări urmează a fi trimise mai multe buletine decât s-a votat în total în diasporă la prezidențiale în turul 2.

Judecând pur matematic în funcție de numărul secțiilor propuse, rezultă că în Germania, Marea Britanie și Franța vor fi trimise câte circa 50,000 de buletine, de două ori mai mult decât s-a votat în turul 2 la prezidențiale. Peste 130,000 de buletine vor fi trimise doar în Italia, cu 50,000 de buletine mai mult decât s-a votat la prezidențiale. Doar în aceste 4 țări vor fi trimise mai multe buletine decât s-a votat în total în diasporă la prezidențiale în turul 2. Întrebarea mea este dacă diaspora din cele 4 țări din va ieși la vot pentru a folosi cel puțin 75% din aceste buletine? Apropo, în turul 2 al prezidențialelor în cele 4 țări au votat 60% din alegătorii din diasporă. Dacă în diasporă vor fi exprimate mai mult de 220,000 de voturi, aceasta ar putea fi determinant pentru componența viitorului Guvern.

Realitatea.md amintește că în urma modificărilor CEC din 23 iunie, în Germania vor fi 11 secții de vot, la scrutinul prezidențial au fost 6. În Marea Britanie de asemenea vor fi 11, la prezidențiale au fost 7, inclusiv 5 în Londra și 2 în Northampton. În Franța vor fi 10, inclusiv 5 în regiunea Paris. În Italia vor fi 31 în loc de 29 de secții.

#Alegeri anticipate 2021 #CEC #sectii de vot diaspora #vot

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.