Ziua Universală a Iei este sărbătorită anual la 24 iunie, de sărbătoarea Sânzienelor, sau Drăgaica, informează Realitatea.md. Această sărbătoare a fost instituită în 2013, la propunerea comunității „La Blouse Roumaine”.

Știați că modele de ie românească au fost purtate de către vedete de talie mondială, precum: Adele, Nicole Kidman, Halle Berry? Mai mult, ia națională a servit drept inspirație pentru colecții întregi de ținute create de designeri internaționali, precum: Tom Ford, Yves Saint Lorent, Jean Paul Gaultier, Philippe Guilet. Ultimul chiar a creat colecția Guilet 2012 – inspirată în întregime de portul popular românesc.

Ia este o cămașă populară femeiască, cusută din pânză naturală de bumbac, in sau borangic, și brodată cu ornamente tradiționale românești. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. De obicei sunt dungi verticale brodate – numite „râuri”, sau dungi oblice sau ”ie cu stele”. De asemenea, există varianta iei brodată în spic, acestea făcând parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau două sau trei, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.

Modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta de la Nistru până în zonele vestice ale arealului de răspândire a etniei românești. În Moldova s-au purtat în special râurii costișați – adică oblici. În sud, s-au purtat râuri în șiruri verticale. Pe ambele maluri ale Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii „înfurcați” ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit „cosoi”.

Mai multe personalități regale au purtat cu mândrie costumul tradițional românesc, printre care se evidențiază: Printesa Ileana, Principesa Elena, Regina Maria. Majestatea Sa Regina Maria a adus ia la un nou nivel, transformând-o în piesă vestimentară populară și peste hotarele țării.

#Ia nationala

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.