Expert Grup a analizat proiectul de lege referitor la magazinele Duty-Free și a constatat că abolirea regimului de comerț de acest gen poate fi susținută, însă ar putea aduce nu atât avantaje, cât dezavantaje. Experții susțin că beneficiile ar apărea dacă la asemenea puncte de comercializare renunță toate țările, însă Moldova nu trebuie să fie pionier în acest sens.
Ce sunt magazinele duty-free?
Conform legislației curente a Republicii Moldova, magazinele duty-free reprezintă magazine licenţiate, amplasate în aeroporturile internaţionale, la bordul aeronavelor sau la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, în care se comercializează cu amănuntul, sub supraveghere vamală, mărfuri persoanelor care se află în călătorie internaţională, precizează experții. Plasarea și comercializarea mărfurilor în magazinul duty-free amplasat în zona plecării de pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează fără perceperea drepturilor de import, însă magazinelor amplasate în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova aceste facilități nu se aplică din 01.01.2020, cu excepția agenților economici care la acel moment deja dețineau licența pentru activitatea magazinelor duty-free (aceștia au continuat să beneficieze de facilități până la expirarea termenului de valabilitate al licenței). De asemenea, conform noului Cod vamal ce va intra în vigoare din 01.01.2023, magazinele duty-free nu vor mai putea fi amplasate la punctele terestre de trecere a frontierei de stat.
Potrivit modificărilor propuse, din lista regimurilor vamale speciale se exclude plasarea mărfurilor în magazinele duty-free, se abrogă secțiunea din Codul vamal care definește și descrie activitatea magazinelor duty-free, din Codul fiscal se elimină scutirile de TVA și accize prevăzute pentru aceste magazine, iar din Legea cu privire la tariful vamal – scutirea de taxa vamală. Totodată, din Nomenclatorul actelor permisive eliberate pentru practicarea activității de întreprinzător se exclud licențele acordate pentru activitatea magazinelor duty-free, rezultatul practic fiind abolirea completă a regimului duty-free în Republica Moldova (cu permisiunea ca magazinele să funcționeze în continuare ca magazine obișnuite).
Argumente și contraargumente
„Argumentarea necesității de a elabora proiectul de act normativ sus-menționat, formulată de autori în nota informativă, include un șir de considerente valide. (…) Argumentarea proiectului include și referințe la unele aspecte care, la o examinare mai minuțioasă, nu-i susțin cauza și omite alte aspecte relevante. Astfel, autorii denunță inechitatea față de comercianții obișnuiți care nu beneficiază de statutul de duty-free și nu sunt exceptați de la plata anumitor taxe și impozite. Dar scutirile acordate magazinelor duty-free reprezintă o inechitate în aceeași măsură ca și scutirile acordate exportatorilor în general. O caracteristică comună a majorității sistemelor fiscale este că nu se percep taxe pe bunurile exportate pentru a nu le dezavantaja comparativ cu bunurile din alte țări și pentru a evita impozitarea dublă, presupunându-se că în țara de destinație ele oricum vor fi impozitate conform regulilor fiscale din țara respectivă. (…)
O altă obiecție a autorilor proiectului față de magazinele duty-free este că, în pofida scutirilor, prețurile în ele nu sunt vizibil mai joase decât în alte magazine. Fără a confirma sau a infirma această situație, în absența datelor statistice, putem evalua cauzele care pot contribui la o asemenea stare de lucruri. Așteptarea populară este că prețurile bunurilor la magazinele duty-free vor fi mai mici ca la comercianții obișnuiți aproximativ cu suma scutirilor, dar relația dintre prețuri nu este simplă. Prețurile bunurilor la magazinele duty-free sunt influențate de mai mulți factori, printre care prețurile din străinătate, adică din alte aeroporturi spre care zboară pasagerii, precum și de prezența concurenței domestice. (…) Putem conchide că problema care trebuie abordată nu este regimul duty-free per se, ci necesitatea de a dezvolta în Republica Moldova un mediu concurențial sănătos și de a îmbunătăți capacitățile instituțiilor statului pentru a putea asigura un climat de afaceri favorabil concurenței.
Un argument adus împotriva magazinelor duty-free este și acela că ele pot fi o sursă semnificativă de contrabandă. Aici trebuie de menționat că eforturile făcute anterior, precum ar fi eliminarea magazinelor duty-free din zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și excluderea, începând cu 01.01.2023, a magazinelor amplasate la punctele terestre de trecere a frontierei de stat din regimul duty-free, înseamnă că problema menționată este în mare parte soluționată, pentru că teritoriul aeroportului este un spațiu relativ ușor de controlat. (…) Pentru a nu admite contrabanda prin intermediul magazinelor duty-free din aeroport este suficient de aplicat cadrul normativ existent și de continuat eforturile de descurajare a comportamentului corupțional în cadrul administrării vamale”, se arată în analiză.
Cum a abolit UE regimul duty-free?
Experții mai afirmă că în nota informativă la proiectul propus de lege se face referință la experiența Uniunii Europene, care a abolit regimul duty-free în 1999, circumstanțele, însă, diferă de cele din țara noastră. Bunăoară, regimul duty-free a fost abolit în interiorul UE, dar a fost păstrat pentru călătoriile cu destinația în afara UE. Comunitatea a avut o perioadă de tranziție de șapte ani și jumătate de la luarea deciziei în 1991 până la intrarea ei în vigoare în 1999, pentru a permite operatorilor și furnizorilor magazinelor duty-free să exploreze modalități alternative de desfășurare a activității, iar proiectul din Moldova prevede că activitatea lor va fi eliminată într-un an.
„În cele din urmă, dar cel mai important, autorii proiectului de lege intenționează să încaseze venituri fiscale suplimentare ca urmare a eliminării facilităților pentru magazinele duty-free. Pentru anul 2022, aceste facilități sunt estimate în nota informativă la cel puțin 2 miliarde lei anual. În absența datelor deschise despre valoarea și tipul mărfurilor vândute de magazinele duty-free nu putem verifica dacă această estimare este corectă”, consideră experții, estimând că veniturile suplimentare la buget în urma abolirii complete a regimului duty-free vor putea ajunge la maximum 0.4 miliarde lei anual, iar călătorii vor cumpăra din magazinele din alte state aceleași produse, iar business-ul duty-free pur și simplu se va muta din Moldova în alte țări. Fostele magazine din țara noastră vor deveni puncte comerciale obișnuite, vor înregistra profituri mai mici și vor achita impozite mai reduse din activitatea de întreprinzător.
„Bunăstarea globală s-ar îmbunătăți dacă țările lumii în mod colectiv ar renunța la magazinele duty-free, dar Moldova nu trebuie să fie pionier în această privință. Renunțarea unilaterală la regimul duty-free nu doar nu-i va aduce beneficii fiscale, ci și îi va dezavantaja aeroportul în concurența internațională pentru pasageri. Astfel, coordonarea cu alte țări din regiune este indispensabilă abolirii. Eliminarea de către UE a regimului duty-free pentru călătoriile interne este un exemplu de astfel de abolire coordonată. Recomandarea este ca Moldova să negocieze cu alte țări renunțarea sincronă la magazinele duty-free, iar până atunci să aplice alte măsuri pentru atenuarea inconvenientelor legate de funcționarea lor”, punctează analiza.
