Adolescenta de 16 ani, care ar fi căzut de la etaj în curtea Institutului Mamei și Copilului (IMC) din Chișinău, s-a ales cu o fractură la două vertebre în regiunea toracică și câteva contuzii. Pacienta este conștientă, a suportat o intervenție, iar pe marginea acestui caz a fost pornită o anchetă. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, promite sancțiuni pentru medicii care au lăsat fără supraveghere pacienta.

„Fetița de 16 ani, care era pacientă spitalizată în secția de neurologie a Institutului Mamei și Copilului, a fost identificată în curte cu o traumă, în stare conștientă. Deci, nu pot să fac concluzii, deoarece sunt diferite informații, ce s-a întâmplat cu ea, de la ce înălțimea a căzut. Aceasta este funcția Poliției, vor veni cu explicații.

Eu am cerut explicații vizavi de faptul de ce un copil cu un diagnostic destul de complicat, de fapt, cumva a rămas fără supraveghere și eu cred că vor urma sancțiuni, sunt sigură de aceasta. Pentru fetiță a fost organizat un consiliu interdisciplinar, în care au participat cardiologi, neurochirurgi, pediatri, profesori. Fetița deja este astăzi în operație, atât timp cât am fost la ședința de Guvern, a intrat deja în operație neurochirurgicală, deoarece este o fractură mică la două vertebre în regiunea toracică, restul sunt contuzii, este conștientă”, a spus ministra.

În același timp, Ala Nemerenco pune la îndoială faptul că pacienta ar fi căzut de la etajul 5, așa cum s-a scris în presă. A explicat și de ce.

„Se discută că ar fi căzut de la etajul 5, însă traumele ar fi fost mult mai mari dacă cădea de la etajul 5. Astfel, considerăm oportun să lăsăm Poliția să-și expună opinia în bază investigației. (…) Faptul care este demonstrat este că copilul totuși a rămas cumva fără supraveghere, având totuși un diagnostic care ar fi necesitat o supraveghere mai mare decât alți copii care se aflau în aceeași secție. Și aceste chestii trebuiesc cumva sancționate și penalizate”, a spus Ala Nemerenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O pacientă de 16 ani a fost găsită pe 17 martie curent, în afara Institutul Mamei și Copilului (IMC) cu diferite leziuni și traumatisme, „sugerând o posibilă cădere de la înălțime”. Este precizarea făcută de purtătorul de cuvânt al instituției, Maxim Cazacu. Poliția nu a fost chemată la fața locului în aceeași zi.

Caz cu semne de întrebare. Poliția nu a fost chemată la IMC, acolo unde o adolescentă ar fi căzut de la etaj

#Ala Nemerenco #IMC #pacienta

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.