Reprezentanții Primăriei Chișinău au comemorat victimele războiului de pe Nistru. Funcționarii din cadrul municipalității au depus, în dimineața de 2 martie, flori la monumentul domnitorului „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Ion Ceban a spus jurnaliștilor că, în opinia sa, societatea din Moldova are nevoie de pace. Edilul a exprimat recunoștință combatanților rămași în viață și rudelor lor.

„Orice țară, orice societate are nevoie de pace, în primul rând. Aducem omagiul eroilor care au luptat pentru independența Republicii Moldova. Ne închinăm în fața domniilor lor, dar și a apropiaților lor. Exprimăm recunoștință celor care sunt în viață și rudelor. Și nu dă Doamne, nicăieri pe acest petic de pământ să se întâmple vreodată ca să mai avem vreo un conflict armat.

Pledez pentru independența Republicii Moldova și condamn orice acțiune care să pună măcar la dubiu că avem o țară frumoasă. Avem oameni extraordinari, avem oameni care au luptat și luptă în continuare pentru această țară. Și trebuie să avem apreciere pentru fiecare dintre ei”, a spus primarul Chișinăului.

Pe 2 martie 2026 se împlinesc 34 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru. La conflictul militar au participat peste 30.000 de cetățeni, printre care militari, polițiști, voluntari și civili. Aproximativ 400 de persoane și-au pierdut viața, iar circa 1200 au fost rănite.

#comemorare #Nistru #primaria #razboi #victime

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la Bruxelles, măsuri restrictive împotriva a altor 17 entități și zece indivizi implicați în acțiuni de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, scrie Ziarul de Iași.

Decizia UE vizează indivizi și entități responsabile pentru deportarea ilegală și transferul forțat sistematice ale copiilor ucraineni către Federația Rusă și în interiorul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, dar și pentru asimilarea lor forțată, inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată.

Printre entități se numără Comitetul pentru turism din Moscova și două companii rusești ce oferă servicii de recreere și turism pentru copii, implicate în organizarea de activități concentrate pe istoria rusă, comemorările militare și educație militar-patriotică.

Pachetul de sancțiuni include și Tabăra internațională pentru copii Songdowon, o insituție operată de stat în Coreea de Nord. Tabăra participă la programe ce implică transferul de copii ucraineni din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în coordonare cu Federația Rusă.

Măsurile restrictive adoptate de UE au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cum arată situația deportărilor

De la începerea războiului de agresiune contra Ucrainei, Rusia a deportat și a transferat forțat peste 20.500 de copii ucraineni. Aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și sunt menite să șteargă identitatea ucraineană.

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), la invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și la anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022).

Până în prezent, UE a adoptat 21 pachete de sancțiuni contra Rusiei, cel mai recent pe 23 iulie. Atunci, UE a decis interdicția de acces în porturi pentru încă 41 de nave din ”flota fantomă” a Rusiei, interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de instituții de credit și financiare ruse și patru bănci din țări din afara UE. De asemenea, pe lista persoanelor și entităților sancționate au fost adăugate 218 nume.