Curs valutar
  • EUR
    20.0508
    0.3217%
  • USD
    17.1338
    0.2667%
  • RUB
    0.2066
    0.7744%
  • RON
    3.8136
    0.2255%
  • UAH
    0.3835
    0.1043%

Toate știrile

24 august 2026

Prețul petrolului a crescut cu 13% după atacul SUA–Israel asupra Iranului

02 Mart. 2026, 09:52
 // Categoria: Economie // Autor:  Vlada Ciorici
02 Mart. 2026, 09:52 // Economie //  Vlada Ciorici

Prețul petrolului a crescut brusc luni, la deschiderea piețelor asiatice, după atacul comun lansat de Statele Unite ale Americii și Israel asupra Iran, dar și după ce președintele Donald Trump a anunțat că loviturile vor continua „până la atingerea tuturor obiectivelor”. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a alimentat temerile investitorilor privind extinderea tensiunilor în întreaga regiune a Golfului, cea mai importantă zonă producătoare de petrol din lume.

Reacția piețelor a fost imediată. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, a fost aproape paralizat, iar traderii se tem de întreruperi majore în aprovizionare. Cotația Brent, reperul internațional, a urcat cu 13%, până la 82 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni, în timp ce contractele futures pentru petrolul american au crescut cu 9%, depășind 72 de dolari pe baril. De la începutul anului, petrolul Brent s-a scumpit cu peste 19%, iar actualul conflict a amplificat și mai mult presiunea asupra prețurilor.

Turbulențele s-au resimțit și pe burse. Contractele futures de pe Wall Street indică o deschidere în scădere a piețelor americane: indicele S&P 500 era în coborâre cu aproximativ 1% în tranzacțiile din Asia, iar Nasdaq 100 pierdea peste 1%. În schimb, aurul s-a apreciat, investitorii orientându-se către active considerate sigure în perioade de incertitudine.

Mesajul transmis de Trump într-un videoclip publicat pe platforma sa Truth Social a amplificat neliniștea piețelor. El a declarat că atacurile asupra Iranului, care ar fi vizat peste 1.000 de ținte și ar fi dus la eliminarea liderului suprem Ali Khamenei și a unor comandanți militari de rang înalt, vor continua. Economiștii avertizează că, dacă petrolul va depăși pragul de 100 de dolari pe baril și se va menține la acest nivel, economia globală ar putea intra într-un episod de stagflație, caracterizat prin inflație ridicată, încetinirea creșterii economice și creșterea șomajului.

Grupuri financiare precum Evercore ISI atrag atenția că o eventuală închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz ar provoca nu doar scumpiri, ci și probleme serioase în livrările de petrol, iar o întrerupere a exporturilor de gaze naturale din Qatar ar afecta puternic Europa. La rândul său, banca de investiții Citi avertizează că actualul conflict ar putea avea efecte de durată, mai ales dacă rutele maritime vor fi blocate și ostilitățile se vor prelungi. Piețele emergente sunt considerate cele mai vulnerabile la un nou val inflaționist, iar impactul s-ar putea resimți rapid atât la pompă, cât și în facturile la energie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 21:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
24 Aug. 2026, 21:40 // Slider //  Ana Panaguța

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!