În cadrul recentei vizite oficiale la Chișinău, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi finalizate în următorii patru ani, până în 2029, când se încheie mandatul actualei Comisii Europene. De asemenea, oficialul european a subliniat că aderarea la UE și soluționarea diferendului transnistrean sunt două procese distincte, iar Bruxelles-ul nu va permite ca viitorul european al Republicii Moldova să fie „ostatic” acestui conflict.

În ceea ce privește reglementarea transnistreană, autoritățile de la Chișinău estimează că reintegrarea treptată a celor două maluri ale Nistrului ar implica un cost anual de aproximativ jumătate de miliard de euro. Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, sunt analizate mai multe scenarii din perspectiva impactului politic, economic și social, iar un plan concret de reglementare va fi prezentat la momentul oportun.

Premierul Dorin Recean a anunțat că, după 10 februarie, administrația de la Tiraspol va avea de ales între acceptarea condițiilor impuse și primirea sprijinului european sau rămânerea pe cont propriu. Printre condițiile impuse pentru accesarea ajutorului UE se numără respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și acceptarea tarifelor pentru consumul de resurse energetice. Toate aceste procese au loc într-un an electoral crucial pentru R.Moldova. Urmează alegeri parlamentare, iar componența viitoarei majorități politice va influența decisiv direcția de dezvoltare a țării și parcursul său european.

Ce viitor trebuie sa aiba regiunea transnistrena din punct de vedere juridic și constituțional? Problema transnistreană poate afecta ritmul negocierilor de aderare la UE? În contextul geopolitic actual, cât de realistă este integrarea Republicii Moldova în UE până în 2029? Ce rol joacă alegerile parlamentare din acest an în stabilirea direcției politice a țării și în parcursul său european? Care vor fi temele de campanie electorală în 2025?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 7 februarie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitaţii jurnalistei Valentina Ursu sunt Anneli Ute Gabanyi, politolog şi istoric din Germania, o bună cunoscătoare a dosarului transnistrean şi Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției, fost președinte al Curții Constituționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conflictul transnistrean #Realitatea te priveste #RLIVE TV

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.