În cadrul recentei vizite oficiale la Chișinău, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi finalizate în următorii patru ani, până în 2029, când se încheie mandatul actualei Comisii Europene. De asemenea, oficialul european a subliniat că aderarea la UE și soluționarea diferendului transnistrean sunt două procese distincte, iar Bruxelles-ul nu va permite ca viitorul european al Republicii Moldova să fie „ostatic” acestui conflict.

În ceea ce privește reglementarea transnistreană, autoritățile de la Chișinău estimează că reintegrarea treptată a celor două maluri ale Nistrului ar implica un cost anual de aproximativ jumătate de miliard de euro. Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, sunt analizate mai multe scenarii din perspectiva impactului politic, economic și social, iar un plan concret de reglementare va fi prezentat la momentul oportun.

Premierul Dorin Recean a anunțat că, după 10 februarie, administrația de la Tiraspol va avea de ales între acceptarea condițiilor impuse și primirea sprijinului european sau rămânerea pe cont propriu. Printre condițiile impuse pentru accesarea ajutorului UE se numără respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și acceptarea tarifelor pentru consumul de resurse energetice. Toate aceste procese au loc într-un an electoral crucial pentru R.Moldova. Urmează alegeri parlamentare, iar componența viitoarei majorități politice va influența decisiv direcția de dezvoltare a țării și parcursul său european.

Ce viitor trebuie sa aiba regiunea transnistrena din punct de vedere juridic și constituțional? Problema transnistreană poate afecta ritmul negocierilor de aderare la UE? În contextul geopolitic actual, cât de realistă este integrarea Republicii Moldova în UE până în 2029? Ce rol joacă alegerile parlamentare din acest an în stabilirea direcției politice a țării și în parcursul său european? Care vor fi temele de campanie electorală în 2025?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 7 februarie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitaţii jurnalistei Valentina Ursu sunt Anneli Ute Gabanyi, politolog şi istoric din Germania, o bună cunoscătoare a dosarului transnistrean şi Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției, fost președinte al Curții Constituționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conflictul transnistrean #Realitatea te priveste #RLIVE TV

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.