Anul 2023 va fi plin de fenomene astronomice, iar patru dintre acestea vor fi deosebite. Vor fi două eclipse de Soare și două de Lună, fiecare cu particularitățile ei. Doar eclipsele de lună vor fi vizibile și din Europa, inclusiv din România.

Fenomene astronomice deosebite în 2023

În anul 2023 vor avea loc pe glob patru eclipse, din care două de Soare şi două de Lună, aşa cum sunt prezentate mai jos:

Eclipsă hibridă de Soare din 20 aprilie 2023: Va fi vizibilă din sud-estul Asiei, Indonezia, Australia, vestul oceanului Indian şi estul oceanului Pacific.
Eclipsă de Lună prin penumbră din 5 mai 2023: Va fi vizibilă din Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa şi Europa.
Eclipsă inelară de Soare din 14 octombrie 2023: Va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, estul oceanului Pacific și vestul oceanului Atlantic
Eclipsă parțială de Lună din 28 octombrie 2023: Va fi vizibilă din Europa, Asia, Africa și Oceanul Indian.

Fenomene astronomice vizibile din România în 2023

În 2023 în România vor observa două eclipse, ambele de Lună.

Prima va avea loc pe 5 mai 2023 şi va fi una prin penumbră, mai puţin spectaculoasă vizibilă seara spre orizontul estic, la răsăritul Lunii, în jurul orei 20:30.

Următoarea eclipsă vizibilă din România se va produce pe 28 octombrie 2023, şi va fi una parţială de Lună cu o acoperire mică, aproximativ 12%, magnitudinea eclipsei 0.122.

Faza maximă a eclipsei parţiale de Lună din 28 octombrie 2023, ora 23:14.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alte fenomene astronomice din anul 2023

20 martie – Echinocţiul de primăvară;
22 – 23 aprilie – Maximul curentului de meteori Liridele ;
6 – 7 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaridele;
4 iunie – Planeta Venus la elongaţie estică maximă (seara);
21 iunie – Solstiţiul de vară;
28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele;
12 – 13 august – Maximul curentului de meteori Perseidele );
27 august – Planeta Saturn la opoziție (vizibilă toată noaptea);
19 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
23 septembrie – Echinocţiul de toamnă;
21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele ;
23 octombrie – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineața);
3 noiembrie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
9 noiembrie – Ocultaţie Lună – Venus (fenomen vizibil pe timp de zi);
13 noiembrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele ;
13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele );
22 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

#eclipsa #lună #Pamant #soare

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.