Primarul municipiului Bălți, Nicolai Grigorișin și-a anunțat deja intenția de a candida la alegerile locale din 2023, iar o decizie finală în acest sens ar urma să anunțe public în cadrul unui briefing de presă. Alesul local de la Bălți nu a precizat însă când are de gând să-l organizeze.

Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni la TV8. Grigorișin susține că ar putea fi candidatul Partidului Schimbării (PS), condus de Ștefan Gligor.

„Grigorișin va candida la aceste alegeri locale, din motiv că Grigorișin și echipa sa au câștigat mafia din Partidul Șor. M-am născut în acest oraș și nu pot lăsa orașul pe mâna acestor hoți… La alegerile din 2021 am fost suținut, atunci când am fost atacat de Șor și de mass-media, de bălțeanul nostru Ștefan Gligor. În ultimul timp am fost ajutat de el. – Veți candida din partea Partidului Schimbării (PS)? – O să anunț. Voi organiza curând o conferință de presă și voi anunța decizia mea…”, a precizat Grigorișin.

Amintim că, Nicolai Grigorișin a câștigat alegerile locale din Bălți din 2021, în turul al doilea din 19 decembrie. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pentru Grigorișin au votat 7 148 de cetățeni, în timp ce pentru contracandidatul său, Nicolae Chirilciuc, doar 1 248 (15,23%) dintre alegători. La urnele de vot s-au prezentat 10 209 de persoane sau 9,98% din numărul total al alegătorilor.

#alegeri #Balti #Grigorisin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.