Directorul Pfizer spune că pastila anti-COVID dezvoltată de companie va fi eficientă și în cazul pacienților infectați cu varianta Omicron.

„Sunt foarte încrezător că acest medicament funcționează pentru toate mutațiile cunoscute, inclusiv pentru Omicron”, a spus Albert Bourla la CNBC. „Dar lucrăm la alte medicamente pentru eventualul caz în care poate apărea o rezistență la acest tratament”, a adăugat el, potrivit Business Insider.

Bourla a spus că Pfizer a conceput pastila să funcționeze indiferent de mutația virusului. Aceasta nu atacă virusul în sine, ci mai degrabă blochează o enzimă care joacă un rol cheie în procesul de înmulțire a acestuia.

În 17 noiembrie, gigantul farmaceutic a cerut Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) să acorde autorizație de utilizare de urgență pentru medicamentul său antiviral oral pentru cazurile ușoare și moderate de COVID-19.

Pfizer a spus că pilula, pe care firma o va marca Paxlovid, a condus la o reducere cu 89% a spitalizărilor și a deceselor într-un studiu pe 774 de participanți.

Oamenii de știință încă nu sunt siguri în ceea ce privește severitatea infecțiilor cauzate de varianta Omicron a COVID-19. Tulpina a fost pentru prima dată secvențializată de cercetătorii din Africa de Sud, unde s-a răspândit rapid. Varianta a fost identificată în Australia, Belgia, Botswana, Marea Britanie, Danemarca, Germania, Hong Kong, Israel, Italia, Olanda, Franța, Canada și Africa de Sud, potrivit Reuters.

Pfizer nu este singura companie farma care lucrează la un tratament oral pentru COVID-19. Merck a cerut FDA să-i autorizeze pastila antivirală, care s-a dovedit că reduce la jumătate riscul de spitalizare sau deces în rândul adulților cu simptome ușoare până la moderate.

#Covid #Omicron #Pfizer #Tulpina Omicron

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.