Impactul apei îmbuteliate asupra mediului este „de până la 3.500 de ori mai mare decât cel al apei de la robinet”, potrivit unui studiu realizat de Institutul din Barcelona pentru Sănătate Globală (ISGlobal). De asemenea, cercetătorii consideră că impactul apei îmbuteliate asupra ecosistemelor este de 1.400 de ori mai mare decât cel al apei de la robinet.

Cercetarea este prima de acest fel și examinează impactul apei îmbuteliate în orașul catalan Barcelona, acolo unde metoda este din ce în ce mai populară, în ciuda îmbunătățirilor aduse calității apei de la robinet în ultimii ani.

ISGlobal a descoperit că, dacă toată populația orașului ar bea doar apă îmbuteliată, acest lucru ar duce dispariția mai multor specii de animale și la un cost de extracție a resurselor de 3.500 de ori mai mare decât dacă cele aproape 1,5 milioane de rezidenți ar bea apă de la robinet, cu o valoare de aproximativ 83,9 milioane de dolari pe an. De altfel, aproape 60% dintre rezidenții din Barcelona consumă apă îmbuteliată cel puțin o dată pe zi.

Apa îmbuteliată afectează ecosistemele

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că impactul apei îmbuteliate asupra ecosistemelor este de 1.400 de ori mai mare decât apa provenită de la robinet.

Cercetătorii spanioli au evaluat „întregul ciclu de viață” și impactul asupra mediului al unui pet, incluzând extracția materiilor prime, fabricarea, transportul, distribuția, utilizarea și eliminarea sticlelor din plastic.

Autorii studiului au concluzionat că reducerea impactului asupra mediului depășește riscul redus al cancerului de vezică urinară asociat cu apa potabilă de la robinet. Procesul de tratare a apei potabile generează niveluri scăzute de trihalometani, care au fost asociați cu un risc mai mare de cancer de vezică urinară.

Trihalometanii sunt compuși chimici în care trei dintre cei patru atomi de hidrogen ai metanului sunt înlocuiți cu atomi de halogen. Mulți trihalometani găsesc utilizări în industrie ca solvenți sau agenți de răcire. Aceștia sunt, de asemenea, poluanți pentru mediul, iar mulți sunt considerați cancerigeni. Totodată, nivelurile de trihalometani din apa potabilă sunt reglementate în UE.

Adăugarea unui sistem de filtrare casnică a apei potabile de robinet ar reduce considerabil și riscul altor probleme de sănătate, mai spun cercetătorii.

„Motive de sănătate nu justifică utilizarea pe scară largă a apei îmbuteliate. Da, strict vorbind, apa potabilă de la robinet este mai dăunătoare pentru sănătatea locală, însă atunci când faci comparația între impactul asupra mediului al apei îmbuteliate și al apei de la robinet observi că apa îmbuteliată crează mai multe probleme mediului înconjurător și naturii”, a declarat cercetătoarea Cristina Villanueva, autorul principal al studiului.

Numai în SUA sunt necesari 17 milioane barili de petrol pentru a produce cantitatea suficientă de plastic care să satisfacă cererea anuală de apă îmbuteliată în peturi. Acest total ar fi necesar pentru alimentarea a aproximativ 100.000 de case. În Marea Britanie, apa îmbuteliată este de cel puțin 500 de ori mai scumpă decât apa de la robinet.

„E nevoie de politici mai active pentru a proteja mediul”

Cercetătoarea Cristina Villanueva susține că studiul ISGlobal poate ajuta la reducerea consumului de apă îmbuteliată, însă e nevoie de politici mai active pentru a schimba a schimba direcția și pentru a proteja mediul.

„În Barcelona am putea avea mai multe campanii de informare pentru a-i face pe cetățeni mai conștienți că beneficiile pentru sănătate din apa îmbuteliată potabilă sunt minore în comparație cu impactul asupra mediului. Trebuie să îmbunătățim accesul la sistemul de apă publică, la fântânile publice și la locurile în care oamenii se pot duce cu o sticlă, nu pet, să își ia apă fără să plătească”, a declarat Villanueva, accentuând faptul că e nevoie de ca autoritățile publice să faciliteze accesul la apa publică pe străzile publice din tot mai multe orașe.

„Oamenii au încredere în apa îmbuteliată, deoarece agenții de publicitate au făcut o treabă bună pentru a convinge tot mai multă lume că aceasta este opțiunea mai bună”, a mai punctat Cristina Villanueva.

#apa #mediu

Finanțarea predictibilă a serviciilor publice, politicile bazate pe dovezi științifice, parteneriatele de lungă durată și integrarea serviciilor medicale și sociale sunt cele patru direcții prioritare evidențiate în documentul de poziție „From Project Results to Sustainable Public Systems”, publicat de Institutul Elvețian de Sănătate Publică și Boli Tropicale (Swiss TPH).

Documentul reflectă principalele rezultate și concluzii ale evenimentului aniversar din 27 octombrie 2026, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor partenere din Republica Moldova, Elveția și România, pentru a marca 20 de ani de cooperare și a discuta despre durabilitatea rezultatelor și perspectivele colaborării viitoare.

În cele două decenii, cooperarea Swiss TPH a contribuit la consolidarea sistemelor de sănătate și de protecție socială, dezvoltarea competențelor profesionale și integrarea unor practici și mecanisme de colaborare în activitatea instituțiilor.

Printre rezultatele evidențiate în document se numără reducerea mortalității infantile cu 29% în perioada 2006–2020, creșterea supraviețuirii copiilor născuți prematur și extinderea accesului la servicii de sănătate prietenoase tinerilor, de la mai puțin de 5% în 2011 la 25% în 2020. În prezent, 92% dintre instituțiile de asistență medicală primară aplică protocoalele OMS PEN pentru gestionarea bolilor netransmisibile.

Aceste rezultate ilustrează valoarea cooperării pe termen lung și a investițiilor în instituții, profesioniști și servicii adaptate nevoilor populației.

Pornind de la rezultatele obținute și de la provocările actuale ale Republicii Moldova, documentul evidențiază următoarele direcții prioritare:

Finanțare predictibilă pentru servicii publice de calitate, care să permită instituțiilor și autorităților locale să asigure continuitatea serviciilor și accesul echitabil al populației.
Politici și intervenții bazate pe dovezi, prin utilizarea datelor, evaluarea rezultatelor și consolidarea colaborării cu universitățile și instituțiile de cercetare.
Parteneriate de încredere și cooperare pe termen lung, bazate pe responsabilitate comună, transfer de cunoștințe și asumarea rezultatelor de către instituțiile naționale și locale.
Servicii medicale și sociale integrate, orientate spre prevenție, continuitatea îngrijirii și nevoile persoanelor vulnerabile, pentru comunități mai reziliente.

Aceste direcții se regăsesc în activitatea Proiectului moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, implementat de Swiss TPH în parteneriat cu autoritățile naționale și locale.

În domeniul asistenței medicale primare, proiectul a sprijinit aplicarea protocoalelor OMS PEN 1 „Prevenirea atacului de cord, accidentului vascular cerebral și bolilor renale prin intermediul managementului integrat al diabetului zaharat și al hipertensiunii arteriale” și PEN nr. 2 „Educația pentru sănătate și consilierea cu privire la conduita sănătoasă”.

Totodată, proiectul a contribuit la consolidarea capacităților instituționale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, la dezvoltarea capacităților autorităților publice locale de a mobiliza comunitățile pentru promovarea sănătății, precum și la dezvoltarea asistenței medicale și sociale integrate la nivel comunitar, prin colaborarea dintre sistemul de sănătate și cel de asistență socială.

În etapa finală de implementare, accentul este pus pe integrarea rezultatelor în politicile publice, planurile și practicile instituționale, astfel încât beneficiile pentru populație să poată fi menținute și dezvoltate pe termen lung.

Documentul de poziție reafirmă angajamentul Swiss TPH de a continua cooperarea în sprijinul reformelor Republicii Moldova și al parcursului său de integrare europeană.

Durabilitatea înseamnă nu doar ceea ce am realizat împreună, ci și capacitatea instituțiilor și comunităților de a continua și dezvolta aceste rezultate.