Cel puțin 100 de mii de hectare împădurite în 10 ani! Una din țintele ministrei desemnate a Mediului

Republica Moldova va avea un Minister al Mediului, important în contextul acutal când schimbările climatice sunt resimțite vizibil, și iată că una din țintele Iulianei Cantaragiu, ministra desemnată de Natalia Gavrilița, prim-ministra desemnată pentru noul Guvern, este împădurirea a cel puțin 100 de mii de hectare în următorii 10 ani. Dar, în primul rând, asigurarea dreptului cetățenilor la un mediu sănătos, prin îmbunătățirea calității mediului și utilizarea rațională și responsabilă a resurselor naturale, având în vedere necesitățile generației actuale și celor viitoare, prin decuplarea utilizării resurselor naturale și impactului asupra mediului de creșterea economică și prin consolidarea și excluderea riscurilor de corupere în instituțiile de mediu.

Iuliana Cantaragiu este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în guvernul Maia Sandu. Este expertă în domeniu protecției mediului și economiei circulare, cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul asociativ.

A deținut funcția de Director adjunct la Asociația Obștească „Centrul Național de Mediu”, iar în 2020 a activat în calitate de specialist de mediu la Agenția de Servicii Publice, în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială „Înregistrarea Funciară, Evaluarea și Impozitarea Locală”.

A lucrat cu proiecte de protecție a mediului, implementate cu sprijinul Băncii Mondiale, Comisiei Europene, Agenției de Dezvoltare a Germaniei și PNUD, a făcut parte din Consiliul Național al ONG-urilor, Platforma Societății Civile RM-UE. Iuliana Cantaragiu a absolvit Academia de Studii Economice din București, facultatea Relații Economice Internaționale și face un masterat în Managementul Riscurilor și Economiei Circulare la Universitatea de Științe Aplicate din Tampere, Finlanda.

Viziunea Iulianei Cantaragiu

„Calitatea vieții fiecărui om și bunăstarea țării, în ansamblu, depinde de grija pentru mediul înconjurător și gestionarea durabilă a resurselor naturale. Oamenii trebuie să aibă încredere că apa, aerul, solurile sunt de calitate bună și nu le afectează sănătatea, iar dezastrele naturale, pe care le resimțim tot mai frecvent ca urmare a efectelor schimbărilor climaterice, nu le vor curma vieți sau nu-i va lăsa singuri în fața problemelor create de acestea”, scrie în programul de guvernare.

Astfel, statul trebuie să intervină prompt și în toată complexitatea sa, aplicând toate instrumentele economice necesare, pentru ca să contribuie la organizarea activității umane și economice în așa fel, încât deșeurile, apele uzate, îngrășămintele chimice, să fie gestionate adecvat și să nu fie surse de poluare a apelor și solurilor noastre, afectând sănătatea populației. „Activitatea economică trebuie să se desfășoare cu maximă responsabilitate față de mediu și față de societate, având în vedere durabilitatea vieții prin satisfacerea necesităților nu doar a generației actuale, dar și a generațiilor viitoare”.

Acțiuni prioritare

Depolitizarea și responsabilizarea instituțiilor de mediu, astfel încât ele să producă schimbări reale în beneficiul cetățenilor. În termen mediu, Guvernul va institui un minister separat responsabil de politicile de mediu și gestionarea resurselor naturale și va reorganiza activitatea instituțiilor din subordine, inclusiv Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția de Mediu, Agenția „Moldsilva” și întreprinderile silvice, Agenția „Apele Moldovei”, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale și Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice;
Consolidarea eforturilor în armonizarea cadrului normativ cu prevederile acquis communautaire în special în domeniul guvernanței de mediu, gestiunii apelor, aerului, habitatelor, răspunderea pentru cauzarea prejudiciului mediului, recuperarea prejudiciului etc.
Reforma Fondului Ecologic Național, inclusiv mecanismele de încasare a plăților, de evaluare, de finanțare și monitorizare a proiectelor finanțate din Fondul Ecologic Național și alte fonduri dedicate protecției mediului;
Stabilirea condițiilor pentru îmbunătățirea performanței de mediu pe tot ciclul de viață a produsului, care va contribui la transformarea țării într-o economie circulară, ceea ce înseamnă eficientizarea utilizării resurselor naturale și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
Cultivarea unui consens social, în cadrul unui larg proces consultativ, asupra plăților de mediu, pentru a încuraja împădurirea, protecția solului, epurarea apelor uzate, reciclarea deșeurilor și îmbunătățirea calității aerului și pentru a descuraja activitățile dăunătoare pentru mediu;
Dezvoltarea și aplicare mecanismelor financiare eficiente pentru implementarea principiului de responsabilitate a producătorului, în vederea sporirii gradului de deșeuri reciclate și diminuarea volumului de deșeuri depozitate;
Realizarea investițiilor în infrastructură de colectare, sortare și valorificare a deșeurilor, inclusiv prin accelerarea absorbției fondurilor europene disponibile și atragerea fondurilor adiționale necesare pentru îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova;
Realizarea investițiilor în infrastructură de gestionare a apelor uzate prin construcția stațiilor de epurare și extinderea rețelelor de canalizare în orașele de peste 10 mii de locuitori, atrăgând fonduri externe;
Crearea grupurilor permanente de experți și atragerea experților europeni în procesul de negociere a Acordului moldo-ucrainean privind asigurarea funcționării complexului hidroenergetic Nistrean;
Consolidarea relațiilor cu statele vecine în asigurarea unui schimb permanent în domeniul informației de mediu și asigurarea securității ecologice în zonele transfrontaliere;
Crearea condițiilor pentru conservarea diversității biologice, habitatelor și ecosistemelor, prin consolidarea gestionării ariilor protejate, fiind importante pentru menținerea proceselor de regenerare a resurselor naturale;
Creșterea suprafeței terenurilor împădurite gradual, având o țintă de cel puțin 100.000 ha pentru următorii 10 ani, prin plantarea pe terenuri publice și restabilirea perdelelor forestiere a fâșiilor riverane de protecție și a terenurilor agricole;
Reducerea barierele administrative și crearea mecanisme de subvenționare pentru înființarea de plantații forestiere pe terenuri private;
Consolidarea regulile de extragere a zăcămintelor naturale, găsind un echilibru între nevoile societății în resurse naturale și o abordare ecologică a operațiunilor de valorificare a zăcămintelor naturale.

Amintim că Parlamentul se convoacă vineri, 6 august curent, într-o ședință extraordinară, în cadrul căreia Natalia Gavrilița va urma să solicite vot de încredere de la deputați pentru învestirea Guvernului. Ședința va începe la ora 10:00 și va fi transmisă în direct de colegii de la Rlive.md (TV).

Programul de activitate și lista Guvernului vor fi dezbătute la ședința din plen și Parlamentul va acorda încredere garniturii Cabinetului de miniștri cu votul majorității deputaților aleși. În contextul în care candidatura la funcția de prim-ministră a fost înaintată de PAS, formațiune cu majoritate parlamentară, cel mai probabil de săptămâna viitoare să avem deja un Executiv.

#Iuliana Cantaragiu #Ministerul Mediului

Incident la exercițiul NATO din România – o blindată Piranha 3 s-a scufundat în timp ce militarii încercau să traverseze brațul Borcea. În imaginile filmate în urmă cu două zile, în localitatea Burdușani, se vede cum blindata intră în apă, înaintează câțiva metri și apoi cade pe o parte și se scufundă. Ministerul Apărării al țării vecine (MApN) face precizări marți, 6 iunie curent, scrie presa română.

Conform oficialilor din domeniul apărării, incidentul a avut loc în data de 3 iunie și niciunul dintre militarii din vehicul nu a fost rănit, iar blindata a intrat în „lucrări de întreținere”.

MApN raportează că militarii care se aflau în vehicul în momentul incidentului nu au suferit răni și au fost extrași din blindată după „aplicarea procedurilor standard de salvare și evacuare”.

Toți „au ajuns la mal în siguranță”, au mai precizat oficialii.

„Evenimentul la care se face referire a avut loc sâmbătă, 3 iunie, în jurul orei 9, în raionul de instruire din zona Bordușani, jud. Ialomița, pe timpul unei secvențe de antrenament care a presupus traversarea Brațului Borcea cu mijloace blindate amfibii. În cadrul acestor activități a fost înregistrat un eveniment soldat cu scufundarea și recuperarea ulterioară a unui transportor blindat. Niciun membru al echipajului nu a fost rănit în urma acestui eveniment. În timpul executării manevrelor de traversare a cursului de apă, echipajul unui transportor blindat de tip Piranha 3C, din înzestrarea Brigăzii Multinaționale Sud-Est, a raportat infiltrarea apei în interiorul mașinii de luptă. În urma aplicării în regim de urgență a procedurilor standard de salvare și evacuare a personalului, toți membrii echipajului au fost aduși la mal în siguranță”, a informat MApN.

Conform informațiilor oferite de oficiali, blindata s-a scufundat la 15 metri distanță de mal și a ajuns la o adâncime de circa opt metri. Într-un final, vehiculul a fost recuperat din apele Dunării și a intrat în „lucrări de întreținere”.

„Transportorul s-a scufundat la o distanță de aproximativ 15 m față de mal, la o adâncime de aproximativ 8 m. Ulterior, în data de 4 iunie, mașina de luptă a fost recuperată cu ajutorul unor echipamente de intervenție și evacuare de mare capacitate din dotarea structurilor de sprijin logistic și evacuată către o bază de reparații a Statului Major al Forțelor Terestre. La această dată, sunt în desfășurare procedurile de evaluare a stării tehnice a transportorului, care a intrat deja în lucrări de întreținere, în vederea repunerii în stare de operativitate. La nivelul Statului Major al Forțelor Terestre a fost constituită o comisie administrativă pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestui eveniment de instruire. De asemenea, în urma formulării concluziilor comisiei de cercetare, vor fi analizate, pe baza datelor colectate, nevoile de ajustare a procedurilor de operare în situații similare, pentru limitarea pe viitor, la maximum posibil, a riscurilor presupuse de executarea în situații reale a procedurilor de forțare a cursurilor de apă”, mai transmite Ministerul Apărării al României.

Amintim că un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova participă, în perioada 29 mai – 9 iunie curent, la exercițiul multinațional „Saber Guardian 2023” (SG23), care face parte din complexul de exerciții “Defender Europe 23”.