Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Fără monopol pe piața agricolă și șansa de a exporta în UE lapte și carne. Prioritățile noului Minister al Agriculturii

04 Aug. 2021, 11:27
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
04 Aug. 2021, 11:27 // Societate //  Realitatea.md

Guvernul Gavrilița își propune imediat după învestire să crească suportul pentru agricultură și ramurile conexe și să asigure distribuirea echitabilă a resurselor. În termen mediu, Guvernul se va concentra pe asigurarea funcționării eficiente a instituțiilor statului pentru a asigura competitivitatea produselor agricole, dezvoltarea ramurilor conexe de produse agro-alimentare, și creșterea infrastructurii calității și siguranței alimentelor pentru a beneficia pe deplin de potențialul Acordului de Liber Schimb cu UE. Prioritățile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare se regăsesc în Programul de guvernare al Cabinetului de miniștri al premierului Natalia Gavrilița, care urmează vineri, 6 august să ceară votul de încredere în Parlament.

Potrivit documentului, o treime din populația aptă de muncă în Moldova lucrează în sectorul agricol, însă potențialul sectorului agricol și agro-alimentar este totuși slab valorificat.

„Sectorul rămâne fragmentat, neproductiv și vulnerabil la schimbările climatice. Monopolurile împiedică dezvoltarea afacerilor, iar subvențiile și investițiile din partea statului sunt distribuite preponderent gospodăriilor agricole mai mari. Instituțiile statului în domeniul agriculturii sunt politizate, iar corupția în instituțiile de control sufocă producătorul local și împiedică valorificarea pe deplin a piețelor interne și externe. Anul 2020 a fost un an deosebit de greu pentru agricultori, care s-au confruntat cu pierderi cauzate de secetă și de efectele pandemiei”, se arată în Programul de guvernare.

Astfel, noul Guvern își propune prioritar să se axeze pe:

  • Creșterea Fondului de Subvenționare în Agricultură și modificarea regulilor de distribuire a Fondului, pentru a extinde suportul statului și producătorilor mai mici, activităților cu valoare adăugată și sectoarelor conexe, în special zootehnia;
  • Asigurarea accesului Moldovei la fondurile programului european pentru dezvoltarea agriculturii (ENPARD);
  • Investirea în infrastructură de irigare și consolidarea asociațiilor utilizatorilor de apă pentru utilizarea eficientă a sistemelor de irigare mari. Identificarea și eliminarea barierelor administrative exagerate sau formale pentru dezvoltarea sistemelor de irigare;
  • Depolitizarea și responsabilizarea instituțiilor care trebuie să ajute agricultorii, în special a Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA), pentru a asigura că subvențiile sunt distribuite în mod echitabil;
  • Negocierea unor cote mai mari de export pe piața UE pentru mai multe produse agro-alimentare, precum și deschiderea pieței UE pentru produse din lapte și carne, și pentru Specialități Tradiționale.
  • Demonopolizarea piețelor de comercializare a producției agricole, inclusiv prin Crearea unui Centru Agroalimentar Modern la care să aibă acces producătorii agricoli mici și care să ofere suport pentru facilitarea exporturilor;
  • Lansarea unui program național de promovare a produsului autohton, inclusiv prin legi care să determine producătorii și procesatorii de alimente să afișeze pe ambalaje dacă materia primă utilizată provine sau nu din Republica Moldova;
  • Stimularea creării mai multor întreprinderi mici și mijlocii de procesare a producției agricole cu accent pe exportul produselor de valoare adăugată sporită, prin mecanisme de subvenționare și suport consultativ;
  • Stimularea măsurilor de ameliorare a terenurilor agricole (în special plantarea fâșiilor de protecție pentru reducerea eroziunii solului);
  • Lansarea programelor de instruire pentru agricultori și revitalizarea cercetărilor științifice pentru dezvoltarea unor soiuri noi de produse, rezistente la schimbările climatice.

Precizăm că, noul Minister al Agriculturii și Industriei Alimentare va fi condus de Viorel Gherciu, dacă Guvernul Gavrilița va reuși să convingă deputații majorității parlamentare să-și dea votul.

FOTO ULTIMA ORĂ! Gavrilița și-a prezentat cabinetul de miniștri. Vor fi mai multe ministere decât în actualul Guvern

Actualul Minister al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a fost divizat de noul Guvern Gavrilița în trei ministere separate.

Șase miniștri din fosta garnitură Gavrilița, prezenți în actuala. Cine a fost exclus și cum vor fi divizate ministerele

Întregul program al noului Guvern Gavrilița poate fi citit și analizat aici.

Programul de guvernare al Guvernului Gavrilița: Priorități și domeniile unde urmează să se intervină cu reforme

 

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 08:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
06 Nov. 2026, 08:27 // Slider //  Valentina Buza

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.