Republica Moldova nu a mai avut așa om în Guvern. Când prim-ministra desemnată Natalia Gavrilița a prezentat garnitura Cabinetului de miniștri, am dat de Iurie Țurcanu – candidat la funcția de viceprim-ministru pentru Digitalizare. Potrivit programului de guvernare, prioritățile în acest domeniu sunt de-a dreptul revoluționare pentru moldoveni, începând cu faptul că viața ne-ar putea fi ușurată „cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie”.

Iurie Țurcanu este expert în digitalizare, cu o experiență de 15 ani în domeniu. În prezent, este coordonator digitalizare la Agenția de Guvernare Electronică unde activează din 2011, iar în perioada 2019 – 2020 a deținut funcția de director. Este descris ca unul dintre dezvoltatorii principalelor platforme digitale guvernamentale, cum ar fi: MCloud, Msign, MPass, Mobile e-ID, MConnect.

În perioada 2000 – 2011, a fost șeful Direcției Analiză și Proiectare a Sistemelor Informaționale la Endava Group. Din 2005 este lector universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde predă cursurile de Ingineria Programării și Tehnici și Tehnologii de Guvernare Electronică.

A oferit consultanță în domeniul digitalizării și e-guvernării unor structuri din Polonia, Romania, Bulgaria, Ucraina, Macedonia, Uzbekistan, Zambia, Mozambic. Iurie Țurcan deține diplomă de licență și masterat în domeniul Informaticii a Universității Tehnice a Moldovei.

Viziunea viceprim-ministrului pentru Digitalizare desemnat

„Trăim într-o perioadă a schimbărilor tehnologice rapide și a digitalizării multor aspecte ale vieții. Statul trebuie să fie capabil să valorifice oportunitățile oferite de revoluția digitală, dar și să gestioneze riscurile generate de aceasta. Vom încorpora în sistemul public servicii și instrumente digitale noi, care ușurează viața și activitatea cetățenilor și comunicarea lor cu statul. Serviciile publice vor fi regândite și modernizate cu centrare pe cetățean, cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie. Acestea trebuie să fie accesibile în egală măsură cetățenilor din țară cât și moldovenilor din diasporă”, scrie în program.

În acest scop, viceprim-ministrul desemnat Iurie Țurcanu promite că va eficientiza întreg domeniul identității electronice și va crea instrumente simple, dar sigure de aplicare a semnăturii electronice, asigurând în același timp standardele de securitate necesare.

„O guvernare modernă trebuie să utilizeze instrumente moderne de lucru. Vom intensifica aplicarea tehnologiilor informaționale pentru a exclude circuitul documentelor pe hârtie în procesele administrative. Vom asigura incluziunea digitală a autorităților locale prin crearea unei platforme digitale cu acces la resursele informaționale centralizate. Trebuie să încurajăm inovarea și antreprenoriatul digital. Vom facilita accesul antreprenorilor din acest domeniu la serviciile și resursele digitale guvernamentale. Vom crea condiții juridice și tehnologice pentru stimularea comerțului electronic. Totodată vom consolida capacitatea noastră de defensivă cibernetică și de gestionare a altor provocări într-un context regional și global complicat”, mai scrie în program.

Acțiuni prioritare

În programul de guvernare pe domeniul de transformare digitală a Republicii Moldova, au fost trecute 30 de priorități.

Reorganizarea serviciilor publice administrative pentru a fi prestate implicit și prioritar în mod electronic cu rezultatul serviciului livrat în formă de document electronic. Asigurarea accesului la serviciile publice electronice la ghișee fizice pentru persoanele care sunt în imposibilitatea de a accesa serviciile în mod electronic. Introducerea obligativității pentru prestatorii de servicii de a informa consumatorii despre posibilitatea și avantajele canalelor electronice de obținere a serviciului;
Implementarea serviciilor publice proactive fără solicitarea explicită a acestora de către beneficiari, la declanșarea unor evenimente de viață, astfel simplificând interacțiunea oamenilor cu statul (spre exemplu, inițierea plății îndemnizației unice la nașterea copilului fără solicitarea explicită a mamei de obținere a serviciului);
Excluderea obligativității prezentării de către cetățeni și antreprenori a actelor/documentelor emise de autorități ale statului pe suport fizic la interacțiunea cu autoritățile prin asigurarea accesului la sursele de date administrative pentru autorități;
Instituirea unui mecanism de asistență pentru cetățeni și business în vederea soluționării cazurilor de abuz și discriminare din partea autorităților manifestat prin nerecunoașterea valorii juridice a tranzacțiilor efectuate electronic și prin ne-admiterea documentelor electronice în calitate de probe în instanțe, cu sancționarea funcționarilor, care au comis abuzul;
Elaborarea și implementarea unui mecanism de stimulare a tranzacțiilor electronice atât pentru consumatori, cât și pentru prestatori de servicii electronice;
Digitalizarea proceselor administrative în administrația publică și excluderea hârtiei din circuitul documentelor; limitarea emiterii documentelor pe hârtie doar la solicitarea explicită a cetățeanului;
Implementarea soluției centralizate de arhivare electronică;
Reorganizarea infrastructurii naționale de servicii de încredere și identitate electronică în vederea armonizării acesteia cu legislația UE și asigurarea posibilității obținerii de la distanță, dar în condiții sigure, a identității electronice, precum și a extinderii facile a acesteia;
Inițierea implementării mecanismului de recunoaștere mutuală a semnăturilor electronice cu alte state, în special cu principalii parteneri comerciali;
Facilitarea obținerii identității electronice pentru investitori străini, inclusiv prin consulatele Republicii Moldova;
Implementarea unui mecanism unificat de recepționare și gestionare a petițiilor;
Implementarea unui mecanism unificat pentru consultări și sondaje publice pentru cetățeni și antreprenori;
Elaborarea și implementarea modelelor eficiente de clasificare a datelor, serviciilor și infrastructurilor tehnologice pe niveluri de sensibilitate și criticalitate cu scopul eficientizării cheltuielilor pentru crearea și dezvoltarea resurselor informaționale și a aplicării măsurilor proporționale de securizare conform bunelor practici internaționale;
Conectarea economiei la sistemele de plăți on-line internaționale precum Paypal, Skrill etc. pentru facilitarea comerțului on-line (în mod special a exportului) a companiilor locale;
Stimularea și facilitarea plăților on-line prin valorificarea serviciului guvernamental de plăți MPay atât pentru serviciile publice cât și pentru cele comerciale în vederea stimulării comerțului electronic;
Simplificarea procedurilor vamale la exportul on-line și stimularea serviciilor poștale și de curierat;
Promovarea și atragerea în țară a platformelor de comerț electronic naționale și internaționale;
Creșterea accesului la internet de bandă largă în zonele rurale și defavorizate – inițierea discuțiilor despre dreptul la internet pentru fiecare cetățean al țării;
Finalizarea tranziției la televiziunea digitală și asigurarea tuturor persoanelor defavorizate cu echipament necesar pentru aceasta. Reducerea costurilor de acces ale operatorilor TV în sistemul de transmitere digital;
Consolidarea și extinderea serviciului 112;
Asigurarea cadrului normativ pentru reducerea tarifelor în roaming de care vor beneficia cetățenii care efectuează călătorii/vizite de scurtă durată în statele din cadrul Parteneriatului Estic;
Implementarea unui cadru eficient de securitate cibernetică pe modelul statelor cu experiență în acest domeniu;
Consolidarea, extinderea și fortificarea infrastructurilor digitale din sectorul public, inclusiv a centrelor de date și rețelelor informaționale cu aplicarea măsurilor de defensivă cibernetică;
Utilizarea resurselor informaționale ale prestatorilor de tehnologii din domeniul public în vederea diminuării costurilor cu asigurarea securității informaționale;
Elaborarea și implementarea unui cadru de inovare tehnologică în sectorul public, inclusiv elaborarea metodologiilor referitoare la dezvoltarea prototipurilor de soluții digitale și implementarea proiectelor pilot;
Ajustarea cadrului normativ privind datele personale cu fortificarea mecanismelor tehnologice de protecție a acestora, inclusiv cu simplificarea exprimării consimțământului subiecților de date personale în format electronic interactiv;
Ajustarea cadrului normativ în domeniul digitalizării și al domeniilor conexe la legislația UE;
Valorificarea resurselor juridice, a politicilor și a stivelor tehnologice digitale ale UE (infrastructură, platforme, servicii) pentru digitalizarea serviciilor publice și facilitarea transformării digitale pentru integrarea digitală a IMM-urilor de afaceri din Moldova în piața digitală a UE;
Studierea și valorificarea inițiativelor și programelor țărilor UE în domeniul adoptării tehnologiilor de inteligență artificială, robotizare, blockchain, smart contracts și a altor tehnologii emergente pentru modernizarea infrastructurilor digitale din domeniul public și privat cu scopul livrării serviciilor mai bune, eficienței operaționale și a consolidării capacității cibernetice a țării;
Elaborarea și adoptarea politicilor de salarizare competitivă a specialiștilor din domeniul TIC din sectorul public și de stimulare a angajaților inovativi.

Amintim că Parlamentul se convoacă vineri, 6 august curent, într-o ședință extraordinară, în cadrul căreia Natalia Gavrilița va urma să solicite vot de încredere de la deputați pentru învestirea Guvernului. Ședința va începe la ora 10:00 și va fi transmisă în direct de colegii de la Rlive.md (TV).

Programul de activitate și lista Guvernului vor fi dezbătute la ședința din plen și Parlamentul va acorda încredere garniturii Cabinetului de miniștri cu votul majorității deputaților aleși. În contextul în care candidatura la funcția de prim-ministră a fost înaintată de PAS, formațiune cu majoritate parlamentară, cel mai probabil de săptămâna viitoare să avem deja un Executiv.

#digitalizare #Iurie Țurcanu

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare