Republica Moldova nu a mai avut așa om în Guvern. Când prim-ministra desemnată Natalia Gavrilița a prezentat garnitura Cabinetului de miniștri, am dat de Iurie Țurcanu – candidat la funcția de viceprim-ministru pentru Digitalizare. Potrivit programului de guvernare, prioritățile în acest domeniu sunt de-a dreptul revoluționare pentru moldoveni, începând cu faptul că viața ne-ar putea fi ușurată „cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie”.

Iurie Țurcanu este expert în digitalizare, cu o experiență de 15 ani în domeniu. În prezent, este coordonator digitalizare la Agenția de Guvernare Electronică unde activează din 2011, iar în perioada 2019 – 2020 a deținut funcția de director. Este descris ca unul dintre dezvoltatorii principalelor platforme digitale guvernamentale, cum ar fi: MCloud, Msign, MPass, Mobile e-ID, MConnect.

În perioada 2000 – 2011, a fost șeful Direcției Analiză și Proiectare a Sistemelor Informaționale la Endava Group. Din 2005 este lector universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde predă cursurile de Ingineria Programării și Tehnici și Tehnologii de Guvernare Electronică.

A oferit consultanță în domeniul digitalizării și e-guvernării unor structuri din Polonia, Romania, Bulgaria, Ucraina, Macedonia, Uzbekistan, Zambia, Mozambic. Iurie Țurcan deține diplomă de licență și masterat în domeniul Informaticii a Universității Tehnice a Moldovei.

Viziunea viceprim-ministrului pentru Digitalizare desemnat

„Trăim într-o perioadă a schimbărilor tehnologice rapide și a digitalizării multor aspecte ale vieții. Statul trebuie să fie capabil să valorifice oportunitățile oferite de revoluția digitală, dar și să gestioneze riscurile generate de aceasta. Vom încorpora în sistemul public servicii și instrumente digitale noi, care ușurează viața și activitatea cetățenilor și comunicarea lor cu statul. Serviciile publice vor fi regândite și modernizate cu centrare pe cetățean, cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie. Acestea trebuie să fie accesibile în egală măsură cetățenilor din țară cât și moldovenilor din diasporă”, scrie în program.

În acest scop, viceprim-ministrul desemnat Iurie Țurcanu promite că va eficientiza întreg domeniul identității electronice și va crea instrumente simple, dar sigure de aplicare a semnăturii electronice, asigurând în același timp standardele de securitate necesare.

„O guvernare modernă trebuie să utilizeze instrumente moderne de lucru. Vom intensifica aplicarea tehnologiilor informaționale pentru a exclude circuitul documentelor pe hârtie în procesele administrative. Vom asigura incluziunea digitală a autorităților locale prin crearea unei platforme digitale cu acces la resursele informaționale centralizate. Trebuie să încurajăm inovarea și antreprenoriatul digital. Vom facilita accesul antreprenorilor din acest domeniu la serviciile și resursele digitale guvernamentale. Vom crea condiții juridice și tehnologice pentru stimularea comerțului electronic. Totodată vom consolida capacitatea noastră de defensivă cibernetică și de gestionare a altor provocări într-un context regional și global complicat”, mai scrie în program.

Acțiuni prioritare

În programul de guvernare pe domeniul de transformare digitală a Republicii Moldova, au fost trecute 30 de priorități.

Reorganizarea serviciilor publice administrative pentru a fi prestate implicit și prioritar în mod electronic cu rezultatul serviciului livrat în formă de document electronic. Asigurarea accesului la serviciile publice electronice la ghișee fizice pentru persoanele care sunt în imposibilitatea de a accesa serviciile în mod electronic. Introducerea obligativității pentru prestatorii de servicii de a informa consumatorii despre posibilitatea și avantajele canalelor electronice de obținere a serviciului;
Implementarea serviciilor publice proactive fără solicitarea explicită a acestora de către beneficiari, la declanșarea unor evenimente de viață, astfel simplificând interacțiunea oamenilor cu statul (spre exemplu, inițierea plății îndemnizației unice la nașterea copilului fără solicitarea explicită a mamei de obținere a serviciului);
Excluderea obligativității prezentării de către cetățeni și antreprenori a actelor/documentelor emise de autorități ale statului pe suport fizic la interacțiunea cu autoritățile prin asigurarea accesului la sursele de date administrative pentru autorități;
Instituirea unui mecanism de asistență pentru cetățeni și business în vederea soluționării cazurilor de abuz și discriminare din partea autorităților manifestat prin nerecunoașterea valorii juridice a tranzacțiilor efectuate electronic și prin ne-admiterea documentelor electronice în calitate de probe în instanțe, cu sancționarea funcționarilor, care au comis abuzul;
Elaborarea și implementarea unui mecanism de stimulare a tranzacțiilor electronice atât pentru consumatori, cât și pentru prestatori de servicii electronice;
Digitalizarea proceselor administrative în administrația publică și excluderea hârtiei din circuitul documentelor; limitarea emiterii documentelor pe hârtie doar la solicitarea explicită a cetățeanului;
Implementarea soluției centralizate de arhivare electronică;
Reorganizarea infrastructurii naționale de servicii de încredere și identitate electronică în vederea armonizării acesteia cu legislația UE și asigurarea posibilității obținerii de la distanță, dar în condiții sigure, a identității electronice, precum și a extinderii facile a acesteia;
Inițierea implementării mecanismului de recunoaștere mutuală a semnăturilor electronice cu alte state, în special cu principalii parteneri comerciali;
Facilitarea obținerii identității electronice pentru investitori străini, inclusiv prin consulatele Republicii Moldova;
Implementarea unui mecanism unificat de recepționare și gestionare a petițiilor;
Implementarea unui mecanism unificat pentru consultări și sondaje publice pentru cetățeni și antreprenori;
Elaborarea și implementarea modelelor eficiente de clasificare a datelor, serviciilor și infrastructurilor tehnologice pe niveluri de sensibilitate și criticalitate cu scopul eficientizării cheltuielilor pentru crearea și dezvoltarea resurselor informaționale și a aplicării măsurilor proporționale de securizare conform bunelor practici internaționale;
Conectarea economiei la sistemele de plăți on-line internaționale precum Paypal, Skrill etc. pentru facilitarea comerțului on-line (în mod special a exportului) a companiilor locale;
Stimularea și facilitarea plăților on-line prin valorificarea serviciului guvernamental de plăți MPay atât pentru serviciile publice cât și pentru cele comerciale în vederea stimulării comerțului electronic;
Simplificarea procedurilor vamale la exportul on-line și stimularea serviciilor poștale și de curierat;
Promovarea și atragerea în țară a platformelor de comerț electronic naționale și internaționale;
Creșterea accesului la internet de bandă largă în zonele rurale și defavorizate – inițierea discuțiilor despre dreptul la internet pentru fiecare cetățean al țării;
Finalizarea tranziției la televiziunea digitală și asigurarea tuturor persoanelor defavorizate cu echipament necesar pentru aceasta. Reducerea costurilor de acces ale operatorilor TV în sistemul de transmitere digital;
Consolidarea și extinderea serviciului 112;
Asigurarea cadrului normativ pentru reducerea tarifelor în roaming de care vor beneficia cetățenii care efectuează călătorii/vizite de scurtă durată în statele din cadrul Parteneriatului Estic;
Implementarea unui cadru eficient de securitate cibernetică pe modelul statelor cu experiență în acest domeniu;
Consolidarea, extinderea și fortificarea infrastructurilor digitale din sectorul public, inclusiv a centrelor de date și rețelelor informaționale cu aplicarea măsurilor de defensivă cibernetică;
Utilizarea resurselor informaționale ale prestatorilor de tehnologii din domeniul public în vederea diminuării costurilor cu asigurarea securității informaționale;
Elaborarea și implementarea unui cadru de inovare tehnologică în sectorul public, inclusiv elaborarea metodologiilor referitoare la dezvoltarea prototipurilor de soluții digitale și implementarea proiectelor pilot;
Ajustarea cadrului normativ privind datele personale cu fortificarea mecanismelor tehnologice de protecție a acestora, inclusiv cu simplificarea exprimării consimțământului subiecților de date personale în format electronic interactiv;
Ajustarea cadrului normativ în domeniul digitalizării și al domeniilor conexe la legislația UE;
Valorificarea resurselor juridice, a politicilor și a stivelor tehnologice digitale ale UE (infrastructură, platforme, servicii) pentru digitalizarea serviciilor publice și facilitarea transformării digitale pentru integrarea digitală a IMM-urilor de afaceri din Moldova în piața digitală a UE;
Studierea și valorificarea inițiativelor și programelor țărilor UE în domeniul adoptării tehnologiilor de inteligență artificială, robotizare, blockchain, smart contracts și a altor tehnologii emergente pentru modernizarea infrastructurilor digitale din domeniul public și privat cu scopul livrării serviciilor mai bune, eficienței operaționale și a consolidării capacității cibernetice a țării;
Elaborarea și adoptarea politicilor de salarizare competitivă a specialiștilor din domeniul TIC din sectorul public și de stimulare a angajaților inovativi.

Amintim că Parlamentul se convoacă vineri, 6 august curent, într-o ședință extraordinară, în cadrul căreia Natalia Gavrilița va urma să solicite vot de încredere de la deputați pentru învestirea Guvernului. Ședința va începe la ora 10:00 și va fi transmisă în direct de colegii de la Rlive.md (TV).

Programul de activitate și lista Guvernului vor fi dezbătute la ședința din plen și Parlamentul va acorda încredere garniturii Cabinetului de miniștri cu votul majorității deputaților aleși. În contextul în care candidatura la funcția de prim-ministră a fost înaintată de PAS, formațiune cu majoritate parlamentară, cel mai probabil de săptămâna viitoare să avem deja un Executiv.

#digitalizare #Iurie Țurcanu

Pe 3 noiembrie, aproximativ 210 milioane de alegători înscriși pe listele electorale vor decide câtă putere va avea Donald Trump în restul mandatului său de președinte al Statelor Unite. Trump nu se află pe buletinele de vot, însă controlul asupra Congresului american este în joc. Format din Camera Reprezentanților și Senat, Congresul adoptă legile țării și controlează cheltuielile la nivel federal. Organizate la jumătatea mandatului de patru ani al unui președinte american, alegerile intermediare stabilesc componența Congresului, scrie antena3.ro.

Sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și 35 dintre cele 100 de mandate din Senat, inclusiv în cadrul unor alegeri speciale organizate în Florida și Ohio pentru ocuparea locurilor lăsate vacante de Marco Rubio, secretarul de stat, și de vicepreședintele JD Vance. Alegătorii din 36 de state își vor alege și guvernatorii.

Fiecare membru al Camerei Reprezentanților reprezintă o circumscripție electorală și are un mandat de doi ani, în timp ce senatorii sunt aleși pentru șase ani.

Alegerile intermediare sunt considerate, de asemenea, un referendum asupra activității președintelui în exercițiu.

Pe lângă membrii Congresului și guvernatori, alegătorii vor desemna și parlamentari la nivelul statelor federale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Care sunt mizele alegerilor pentru Camera Reprezentanților și Senat?

Republicanii dețin majoritatea în ambele camere ale Congresului. Pierderea controlului asupra oricăreia dintre ele le-ar oferi democraților posibilitatea de a bloca proiecte legislative și de a deschide anchete privind activitatea administrației Trump.

Pentru a prelua controlul, democrații trebuie să câștige încă trei mandate în Camera Reprezentanților și patru în Senat.

O împărțire egală a mandatelor în Senat, de 50 la 50, le-ar permite republicanilor să păstreze controlul, deoarece Vance poate vota pentru departajare.

Cum funcționează alegerile pentru Camera Reprezentanților?

Camera Reprezentanților este camera inferioară a Congresului american.

Cei 435 de membri ai săi reprezintă fiecare câte o circumscripție electorală și au mandate de doi ani, astfel că toate locurile sunt disputate la fiecare doi ani.

Mandatele sunt repartizate între state în funcție de populație, pe baza recensământului american, organizat o dată la zece ani.

California, cel mai populat stat, are 52 de mandate, în timp ce statele cu populații mici, precum Wyoming și Vermont, au câte unul.

Un partid are nevoie de 218 mandate pentru a obține majoritatea.

Republicanii controlează în prezent Camera Reprezentanților, cu 218 mandate, față de cele 214 ale democraților. Alte două locuri sunt vacante, câte unul deținut, anterior, de fiecare partid.

Noua Cameră a Reprezentanților își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cum funcționează alegerile pentru Senat?

Senatul este camera superioară a Congresului american.

Cei 100 de membri ai săi, câte doi din fiecare stat, indiferent de populația acestuia, sunt aleși la nivelul întregului stat și au mandate de șase ani. Aproximativ o treime dintre mandate sunt disputate la fiecare doi ani.

Anul acesta, au loc alegeri ordinare pentru 33 de mandate, precum și alegeri speciale în Florida și Ohio. Aceste două scrutinuri vor desemna senatorii care vor ocupa, pentru restul de doi ani, locurile deținute, anterior, de Marco Rubio și JD Vance.

Dintre cele 35 de mandate puse în joc, 22 sunt deținute în prezent de republicani și 13 de democrați.

Republicanii au în prezent 53 de senatori, iar democrații 45. Alți doi senatori independenți se alătură democraților, ceea ce oferă blocului democrat 47 de mandate.

Democrații au nevoie de un câștig net de patru mandate pentru a ajunge la 51 și a prelua controlul.

Republicanii pot păstra controlul și cu 50 de mandate, deoarece vicepreședintele Vance poate vota pentru departajare.

Noul Senat își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cele mai importante curse electorale pentru Senat

Pentru a câștiga majoritatea în Senat, democrații trebuie să păstreze cele 13 mandate pe care le apără și să obțină locuri deținute în prezent de republicani.

În Georgia, senatorul democrat Jon Ossoff îl înfruntă pe republicanul Mike Collins.

În Michigan, democratul Abdul El-Sayed și republicanul Mike Rogers concurează pentru un mandat rămas vacant, în timp ce în New Hampshire, democratul Chris Pappas îl înfruntă pe republicanul John Sununu, tot pentru un loc vacant.

Mandatele deținute de republicani le oferă democraților oportunități și în alte state.

În Maine, senatoarea republicană Susan Collins îl înfruntă pe democratul Troy Jackson, care l-a înlocuit pe Graham Platner, câștigătorul alegerilor preliminare, după retragerea acestuia în iulie.

În Carolina de Nord, democratul Roy Cooper și republicanul Michael Whatley concurează pentru un loc rămas vacant.

Curse strânse se desfășoară și în Ohio, Alaska și Iowa, în timp ce Texas și Kansas atrag tot mai multă atenție, pe măsură ce democrații caută noi posibilități de a obține majoritatea.

Deși democrații au un drum mai dificil către majoritatea din Senat decât către preluarea controlului asupra Camerei Reprezentanților, numărul tot mai mare de curse electorale competitive le-a îmbunătățit perspectivele de a câștiga camera superioară, potrivit analiștilor electorali.

Care sunt principalele teme ale alegerilor?

Costul vieții se află în fruntea preocupărilor alegătorilor, în condițiile în care creșterea prețurilor la benzină, cheltuielile cu locuințele și costurile asigurărilor medicale pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Drepturile reproductive rămân o temă importantă, alături de imigrație și de starea democrației americane.

Războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, precum și dezvoltarea rapidă a Intenligenței Artificiale și a centrelor de date au generat noi preocupări legate de securitate, locuri de muncă și costurile energiei.

Cine votează la alegerile intermediare?

Aproximativ 210 milioane de americani sunt înscriși pe listele electorale, reprezentând aproape opt din zece locuitori ai SUA cu vârsta de cel puțin 18 ani, potrivit USAFacts, o organizație nepartizană care centralizează date guvernamentale.

California are cei mai mulți alegători înregistrați, 23,2 milioane, urmată de Texas, cu 17,4 milioane, și Florida, cu 13,6 milioane.

Împreună, aceste trei state reprezintă aproximativ 26% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.

La polul opus se află Wyoming, cu 278.468 de alegători, Vermont, cu 459.455, și Alaska, cu 603.310.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Camera Reprezentanților?

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea bloca proiectele legislative ale republicanilor și ar putea folosi comisiile parlamentare pentru a ancheta administrația Trump.

Democrații ar avea și posibilitatea de a declanșa procedura de punere sub acuzare a președintelui, prerogativă care aparține exclusiv Camerei Reprezentanților.

Controlul asupra acestei camere le-ar oferi, de asemenea, o influență mai mare asupra finanțării guvernului federal.

Orice proiect de lege trebuie aprobat de ambele camere, astfel că un Senat controlat de republicani nu ar putea adopta singur legi.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Senatul?

Un Senat controlat de democrați ar putea bloca proiecte legislative și ar putea respinge persoanele nominalizate de președinte pentru diverse funcții, inclusiv judecători federali, judecători ai Curții Supreme, membri ai guvernului și ambasadori.

Din acest motiv, controlul asupra Senatului are consecințe care depășesc următorii doi ani.

Judecătorii federali sunt numiți pe viață, astfel că deciziile lor pot influența sistemul judiciar mult timp după încheierea mandatului unui președinte.

Senatul este și camera în care se desfășoară procesul unui președinte pus sub acuzare de Camera Reprezentanților.

Demiterea președintelui necesită o majoritate de două treimi, prag pe care niciunul dintre partide nu pare să îl poată atinge.

Dacă democrații câștigă ambele camere, vor deține întreaga putere?

Nu. Trump ar rămâne președinte și ar putea respinge legile prin veto. Pentru anularea unui veto prezidențial este necesară o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Congresului.

Regulamentul Senatului prevede, de asemenea, că sunt necesare 60 de voturi pentru încheierea dezbaterilor asupra majorității proiectelor legislative, deși anumite legi bugetare pot fi adoptate cu majoritate simplă.

Prin urmare, o majoritate restrânsă nu garantează că un partid își poate pune în aplicare programul politic.

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea iniția o nouă procedură de punere sub acuzare împotriva lui Trump, care a trecut deja de două ori prin această procedură.

Totuși, demiterea unui președinte necesită o majoritate de două treimi în Senat.

Când vom afla rezultatele?

Primele rezultate vor începe să apară după închiderea primelor secții de votare, pe 3 noiembrie, la ora 18:00 pe Coasta de Est a SUA (01:00 miercuri, ora României), însă în unele curse foarte strânse ar putea trece mai multe zile până la stabilirea câștigătorilor. Rezultatele anunțate în noaptea alegerilor sunt preliminare.

Numărarea finală a voturilor poate dura zile sau chiar săptămâni, deoarece autoritățile trebuie să centralizeze voturile prin corespondență, buletinele de vot provizorii și celelalte voturi rămase de numărat înainte de validarea rezultatelor.

Ritmul diferă de la un stat la altul. Anumite curse electorale ar putea necesita organizarea unui nou scrutin.

În Georgia, dacă niciun candidat pentru Senat nu obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur pe 1 decembrie.

Deoarece republicanii au fost, în mod tradițional, mai puțin deschiși decât democrații să voteze prin corespondență, în unele state rezultatele inițiale ar putea indica un avantaj al candidaților republicani, care să se reducă sau chiar să dispară după numărarea voturilor rămase. Acest fenomen este cunoscut drept „mirajul roșu” și s-a manifestat mai ales în 2020.

„Mirajul roșu” a fost folosit de Trump pentru a minți că alegerile din 2020 au fost furate și că el l-a câștigat de fapt. Donald Trump a pierdut decisiv acele alegeri în fața lui Joe Biden. Trump continuă să mintă până în prezent că a câștigat acele alegeri.

În statele care numără mai întâi voturile prin corespondență, se poate produce fenomenul invers. O întârziere a numărării voturilor sau schimbarea candidatului aflat în frunte nu reprezintă, în sine, dovezi ale unei fraude electorale.

Alegerile vor decide cine elaborează legile, cine supraveghează activitatea administrației și cine controlează cheltuielile federale, stabilind astfel raportul de forțe politice pentru restul mandatului lui Trump.