FOTO ULTIMA ORĂ! Gavrilița și-a prezentat cabinetul de miniștri. Vor fi mai multe ministere decât în actualul Guvern

Premierul desemnat Natalia Gavrilița a depus azi la secretariatul Parlamentului dosarul noului Guvern. Acesta include programul de guvernare și lista membrilor noului cabinet, care include 15 miniștri și viceprim-miniștri.

Natalia Gavrilița, prim-ministru

Natalia Gavrilița este vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019, a fost ministra Finanțelor în guvernul condus de Maia Sandu. În perioada 2015–2019, a fost director general al Fondului Global pentru Inovare. A activat ca secretar de stat al Ministerului Educației, în perioada 2013-2015. A mai deținut funcția de șefă a Departamentului politici și dezvoltare macroeconomică în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și șefă a Departamentului politici și coordonarea asistenței externe din cadrul Cancelariei de Stat. Pe parcursul carierei sale a activat ca expertă internațională pentru Banca Mondială, UNICEF și alte organizații internaționale. Natalia Gavrilița este licențiată în drept internațional și are un masterat în politici publice la Școala de Guvernare J.F. Kennedy a Universității Harvard.

Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene

Nicu Popescu este cercetător și expert în politică externă, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în cadrul Guvernului Maiei Sandu. Nicu Popescu este profesor universitar asociat la Institutul de Științe Politice (Sciences Po) din Paris și director al programului Europa lărgită din cadrul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), biroul de la Paris. Anterior a activat în cadrul unor centre de cercetare de la Bruxelles (CEPS), Londra (ECFR), și Paris (EUISS). Nicu Popescu are peste 60 de publicații științifice și cărți în domeniul politicii externe și de securitate. Este licențiat al Universității de Stat de Relații Internaționale din Moscova (MGIMO) și Doctor în Științe Politice și magistru în Relații Internaționale și Studii Europene la Universitatea Central Europeană, Budapesta.

Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

Andrei Spînu este Secretar general al Administrației Președintelui Republicii Moldova și secretar general al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019, a deținut funcția de Secretar general al Guvernului Republicii Moldova, iar în perioada 2015–2016 a fost viceministru al Tineretului și Sportului. Este antreprenor în domeniul tehnologiilor informaționale cu un portofoliu de companii internaționale și cofondator al organizațiilor pentru dezvoltarea antreprenoriatului Dreamups Innovation Campus și JCI Chișinău. Andrei Spînu este licențiat în business și administrarea afacerii, iar din 2018 urmează un program de masterat în domeniul guvernării la Harvard University Extension School.

Vlad Kulminski, viceprim-ministru pentru Reintegrare

Vlad Kulminski a fost Consilier pe politica externă și planificare strategică în Guvernul Maia Sandu. În perioada 2020 – 2021, a deținut funcția de Consilier pentru Reglementarea Conflictelor în cadrul Biroului anti-criza al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). A elaborat și a implementat programe în domeniul soluționării conflictelor și bunei guvernări din regiune, în cadrul diferitor organizații internaționale, inclusiv Dialog Umanitar din Elveția, PNUD, DFID, Banca Mondială. În perioada 2016 – 2019 a fost Directorul Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS). A activat în calitate de expert politic la Ambasada SUA și cea a Marii Britanii în Moldova. Vlad Kulminski este magistru în Relații Internaționale și Studii Europene la Universitatea Central Europeană din Budapesta și mai deține un master în administrație publică de la Școala Maxwell de cetățenie și afaceri publice din New York, SUA. Vlad Kulminski este absolvent al programelor Fulbright și John Smith și al Programului pentru tineri lideri ai Conferinței de securitate de la München.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru Digitalizare

Iurie Țurcanu este expert în digitalizare, cu o experiență de 15 ani în domeniu. În prezent este Coordonator Digitalizare la Agenția de Guvernare Electronică unde activează din 2011, iar în perioada 2019 – 2020 a deținut funcția de director. Iurie Țurcanu este unul dintre dezvoltatorii principalelor platforme digitale guvernamentale precum MCloud, Msign, MPass, Mobile e-ID, MConnect. În perioada 2000 – 2011 a fost șeful Direcției Analiză și Proiectare a Sistemelor Informaționale la Endava Group. Din 2005 este lector universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde predă cursurile de Ingineria Programării și Tehnici și Tehnologii de Guvernare Electronică. A oferit consultanță în domeniul digitalizării și e-guvernării unor structuri din Polonia, Romania, Bulgaria, Ucraina, Macedonia, Uzbekistan, Zambia, Mozambic. Iurie Țurcan deține diplomă de licență și masterat în domeniul Informaticii a Universității Tehnice a Moldovei.

Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției

Sergiu Litvinenco este membru fondator și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019 și 2021 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În 2019 a fost președinte al Comisiei juridice numiri și imunități, iar ulterior – membru al acestei comisii. În cadrul activității din Parlament, a elaborat și promovat acte normative referitoare la realizarea reformei justiției și pentru combaterea corupției, din domeniul electoral (anularea sistemului electoral mixt) și cel al administrației publice. Până a accede în Parlament, a activat în sistemul administrației publice și în cadrul mai multor proiecte finanțate de Banca Mondială, PNUD, UNICEF. De asemenea, a activat în cadrul Unității de reformare a administrației publice centrale din cadrul Cancelariei de Stat și a oferit consultanță juridică Comisiei Naționale de Integritate, Ministerului Educației, Centrului de Guvernare Electronică etc. A mai fost expert în cadrul proiectelor de dezvoltare a capacităților Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova. Sergiu Litvinenco este licențiat în drept și autor al unor publicații de specialitate.

Ala Nemerenco, ministrul Sănătății

Ala Nemerenco, medic de profesie, este în prezent consilieră a Președintelui Republicii Moldova în domeniul sănătății. În 2019, a fost ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în guvernul condus de Maia Sandu. A activat în cadrul Oficiului de țară a Organizației Mondiale a Sănătății, a fost consultantă a Organizației Mondiale a Sănătății și altor organizații internaționale în Balcani și Asia Centrală, și consilieră personală al ministrului Sănătății din România. În trecut a fost directoare a Clinicii Universitare de Asistență Medicală Primară. Ala Nemerenco a activat în calitate de conferențiar universitar al Școlii de Management și Sănătate Publică a USMF „Nicolae Testemițanu”, este doctor în medicină, are peste 50 de articole și lucrări științifice publicate în țară și peste hotare, este autoare și coautoare a 11 manuale, îndrumări metodice, ghiduri și protocoale. Ala Nemerco a elaborat ghidurile pe gripa aviară și situații pandemice pentru autoritățile locale. În 2015-2019, a fost consilieră municipală, președinta Comisiei protecție socială, ocrotirea sănătății, educație, cultură și mass-media în Consiliul Municipal Chișinău. În 2010, a fost decorată cu Ordinul „Gloria Muncii”.

Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării

Anatolie Nosatîi este militar decorat, cu experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și structuri militare internaționale. Până în 2020, a fost șeful Direcției operații al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. În perioada 2014–2018, a fost ofițer militar în cadrul Departamentului pentru operațiuni de menținere a păcii al ONU din New York. A fost șef al Statului Major în Comandamentul Forțelor de Reacție Rapidă și Comandamentul Forțelor Terestre, comandant de batalion în cadrul Institutului Militar și comandant al Batalionului 22 de menținere a păcii. Anatolie Nosatîi a absolvit Institutul Militar de Arme Întrunite din Odesa și are un masterat în strategii de securitate națională de la Universitatea Națională de Apărare din SUA. Este decorat cu Ordinul „Credință Patriei” și „Meritul Militar”, Medalia Internațională a Organizației Națiunilor Unite pentru participarea la misiunile ONU, și Medalia „Steaua de Bronz” pentru participarea în două misiuni umanitare post-conflict din Irak.

Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne

Ana Revenco este consiliera Președintelui Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale și Secretar al Consiliului Suprem de Securitate. A activat în calitate de director executiv a Centrului Internațional „La Strada” Moldova. În perioada 2012-2015, a fost șefa Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General de Poliție al MAI, iar în 2013–2015, a fost responsabilă din partea IGP pentru organizarea implementării planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Ana Revenco este licențiată în relații economice internaționale, deține un masterat în administrarea organizațiilor non-profit și este parte a grupului de experți al Consiliului Europei pentru monitorizarea implementării Convenției Europene împotriva traficului de persoane. A fost decorată cu distincția „Meritul Civic” de președintele Nicolae Timofti.

Anatolie Topală, ministrul Educației și Cercetării

Anatolie Topală este secretarul general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. În perioada 2015–2019, a condus Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, iar din 2013 până în 2015 a fost director al Agenției de Asigurare a Calității. A fost șef al Departamentului de studii al Universității de Stat din Moldova și prodecan al Facultății de Matematică și Informatică a USM. Anatolie Topală este conferențiar universitar și doctor în științe fizico-matematice.

Sergiu Gaibu, ministru al Economiei

Sergiu Gaibu este Director de Program de Politici Economice în cadrul Expert-Grup, responsabil de elaborarea de studii și politici economice și asistență tehnică pentru Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare și Guvern. Anterior a oferit consultanță pentru fortificarea capacităților Agenției pentru Organizația de Atragerea Investițiilor și Promovarea Exporturilor din Moldova. În perioada 2009 – 2014 a fost membru al comitetului executiv al Băncii Comerciale Române la Chișinău, iar în perioada 2008 – 2016 – expert asociat în cadrul IDIS Viitorul. Sergiu Gaibu are o experiență de peste 20 de ani în domeniul economic și a mai avut colaborări cu GIZ, USAID, BC Mobiasbanca, Moldova Agroindbank. Sergiu Gaibu este licențiat în Relații Economice Internaționale, la Academia de Studii Economice din Moldova.

Dumitru Budianschi, ministrul Finanțelor

Dumitru Budianschi este matematician, economist și expert în finanțe publice, deputat al fracțiunii PAS în Parlamentul Republicii Moldova. În perioada 2011 – 2021 a deținut funcția de Director de Program „Sector Public: Economie, Finanțe, Management” la Centrul Analitic Expert-Grup. În perioada 2013 – 2019 a activat în calitate de expert și consultant financiar pentru mai multe proiecte și instituții internaționale inclusiv PNUD, BDO Audit, ICON-INSTITUT Engineering, GFA Consulting Group. Dumitru Budianschi a absolvit facultatea de Matematică și Cibernetică la Universitatea de Stat al Republicii Moldova și deține un masterat în Finanțe Publice și Fiscalitate de la Academia de Studii Economice din Moldova.

Iuliana Cantaragiu, ministrul Mediului

Iuliana Cantaragiu este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în guvernul Maia Sandu. Iuliana Cantaragiu este expertă în domeniu protecției mediului și economiei circulare, cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul asociativ. A deținut funcția de Director adjunct la Asociația Obștească „Centrul Național de Mediu”, iar în 2020 a activat în calitate de specialist de mediu la Agenția de Servicii Publice, în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială „Înregistrarea Funciară, Evaluarea și Impozitarea Locală”. A lucrat cu proiecte de protecție a mediului, implementate cu sprijinul Băncii Mondiale, Comisiei Europene, Agenției de Dezvoltare a Germaniei și PNUD, a făcut parte din Consiliul Național al ONG-urilor, Platforma Societății Civile RM-UE. Iuliana Cantaragiu a absolvit Academia de Studii Economice din București, facultatea Relații Economice Internaționale și face un masterat în Managementul Riscurilor și Economiei Circulare la Universitatea de Științe Aplicate din Tampere, Finlanda.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii

Sergiu Prodan este regizor, scenarist și producător, director al casei de producție Atelierul Sergiu Prodan, 2013-2017 a fost Președintele Uniunii Cineaștilor din Moldova, unul din autorii legii cinematografiei. În perioada 2009-2013 a fost profesor de regie și film la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În 2004 a fost Director General al Companiei Publice Teleradio-Moldova. Sergiu Prodan a obținut premii internaționale pentru filmele „Patul lui Procust”, „Copii măcelarului”, „Cea mai bună dintre lumi, sau o simplă zi de toamnă” și „Paula”. Sergiu Prodan a absolvit Institutul de Cinematografie din Moscova (VGIK) și Institutul Teatral Boris Shchukin.

Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale

Marcel Spatari este din 2010 expert și director general al Syndex România, membră a grupului francez Syndex, una dintre cele mai mari companii de consultanță în domeniul protecției salariaților. A oferit consultanță pe subiecte social-economice, dreptul muncii și relații industriale pentru companii și reprezentanți ai salariaților din Republica Moldova, România și Uniunea Europeană. Marcel Spatari este autor de articole și studii ce țin de situația salariaților, dialogul social, piața muncii, salariul minim, costul vieții decente și impactul COVID-19 asupra salariaților și al pieței muncii. A consiliat partenerii de dialog social pe subiectul reformei sistemului de pensii din România. În 2003 a absolvit studiile de licență la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, are studii de masterat în Studii Europene la Colegiul Europei și în Administrarea Afacerilor la IFAG și Universitatea din Nantes.

Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare

Viorel Gherciu este expert în agricultură, din 2018 director al VEREIN Donau Soja în Moldova, responsabil de proiecte de dezvoltarea culturilor de soia în Moldova. În perioada 2017-2018 a fost coordonator de proiect în implementarea politicilor agroalimentare din cadrul Băncii Europene de Investiții în Ucraina. Din 2003 este președintele ProRuralInvest, iar în perioada 2015 – 2017 a fost delegatul organizației ca expert în domeniul agricol în proiectul Băncii Europene pentru Investiții “Businessul Agricol și Dezvoltare Rurală”. Viorel Gherciu pe parcursul activității profesionale a contribuit la dezvoltarea fondului de garantare a creditelor în agricultură, a participat la dezvoltarea a 11 asociații de utilizatori de apă pentru irigații și a fost unul din autorii Strategiei de Dezvoltare Rurală al Republicii Moldova.

#Gavrilita natalia #cabinet de ministri #Guvern

La finalul anului 2023, Republica Moldova alături de Ucraina au demarat procesul de aderare la UE. Tot atunci Georgia a obținut statutul de stat candidat pentru integrare în UE. Aceste trei state membre ale Parteneriatului Estic, deși împart un trecut similar, se remarcă printr-un grad diferit de determinare în ceea ce privește viitorul democrat. Fapt vizibil atât la nivel de populație în ansamblu, dar și mai mult, la nivelul tinerilor.

Spre exemplu, tinerii reprezintă catalizatorul protestelor din Georgia, care se desfășoară din 2023. Georgienii se opun ,,legii agenților străini”, împrumutată de guvernul georgian de la vecinii ruși, alegerilor parlamentare falsificate și pledează pentru continuarea parcursului european al țării. Cu cât guvernul Georgiei devine tot mai autoritar și aplică abuziv legea, cu atât tinerii se încăpățânează să își exercite dreptul democratic la protest și își exprimă în stradă dorința de a trăi într-o țară liberă și membră a UE. Imaginile cu steagul UE de la protestele din Georgia și mobilizarea mulțimii au făcut deja istorie. În Ucraina, tinerii au fost printre cei care au ieșit în stradă în 2013 ca reacție la refuzul președintelui de atunci Victor Ianukovici să semneze acordul de asociere politică și de liber schimb cu Uniunea Europeană (UE) în schimbul consolidării relației cu Rusia. Invazia rusă, tragedia de a pierde rude, casă, prieteni, bucăți din propria țară, nu îi face pe tinerii ucraineni decât să susțină cu o și mai mare determinare parcursul european al țării. Asta sugerează comportamentul lor care refuză capitularea, asta o spun și cifrele.

Tinerii ucraineni susțin în marea lor majoritate atât aderarea la UE cât și la NATO. Conform datelor din 2024, 77% dintre tinerii din Ucraina doresc ca aceasta să adere la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, iar 83% susțin aderarea Ucrainei la UE. Sentimentul tinerilor de aderare la UE este similar cu cel al populației per ansamblu, care nu clintește în dorința sa de a se apropia de UE în ciuda bombelor rusești care vor să îi convingă de altceva.

Prin comparație, tinerii georgieni cu vârstă cuprinsă între 18-34 de ani susțin aproape în unanimitate aderarea țării lor la UE, adică în proporție de 93%. Cifra este cu peste 10% mai mare decât susținerea generală a populației, care este oricum impresionant de mare – de 82%.

În Republica Moldova, spre deosebire de Ucraina și Georgia, susținerea generală a populației pentru aderarea țării la UE se ridică abia la 63%. Tinerii moldoveni cu vârstă cuprinsă între 18-29 își manifestă sprijinul pentru integrarea țării în UE într-o proporție de 71%. Practic, tinerii din Republica Moldova, deși sprijină majoritar aderarea țării la UE, își doresc totuși într-o pondere mai mică, ca cei din Ucraina și Georgia, un viitor european.

Mai mult decât atât, cercetările existente, cât și rezultatul referendumului de modificare a constituției în vederea integrării în UE de pe 20 octombrie 2024, evidențiază un fenomen de ezitare și/sau indiferență în rândul tinerilor moldoveni: pe de-o parte vrem să fim europeni, pe de altă parte nu acționăm cu hotărâre când se ivește oportunitatea de a ne construi prin alegere proprie viitorul.

Astfel, întrebați cum ar proceda dacă ar trebui să aleagă la referendum între UE și Uniunea Eurasiatică (o uniune care de mult a rămas mai degrabă un simbol al URSS decât o entitate activă și viabilă pentru moldoveni), doar 65% dintre tineri ar alege UE. În contextul referendumului de pe 20 octombrie, circa 59% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani afirmau că vor vota la referendum opțiunea „da”.

Vor tinerii moldoveni mai puțin în UE decât georgienii și ucrainenii?

Tinerii sunt în general percepuți drept agenți ai schimbării peste tot în lume. Aceștia tind să se identifice cu partidele democrate, să fie mai toleranți și mai deschiși la inovație.

Dacă e să vorbim despre rolul tinerilor în procesul de integrare UE, există așteptarea generală ca aceștia să fie motorul societății în promovarea idealurilor democratice și a valorilor Uniunii Europene. Ceea ce o și fac într-o oarecare măsură. Tinerii moldoveni în marea lor majoritate aspiră la o țară independentă, democratică și prosperă. Aceștia condamnă ferm formele corupției și văd în UE un model de dezvoltare pentru Republica Moldova. Tinerii înțeleg poate mai bine decât restul grupurilor demografice avantajele aderării Moldovei la UE dat fiind aspirațiile lor de a identifica oportunități de dezvoltare și beneficii economice pe termen lung.

Într-o societate politic și identitar fragmentată, anume tinerii ar trebui să fie grupul care coagulează societatea și o împinge să iasă din capcanele identitare și istorice.

Dacă acest lucru se întâmplă în Georgia și Ucraina, tinerii din Moldova par să fie rezultatul divizării sociale profunde și a dilemelor de securitate. O ipoteză care reiese din analiza datelor comparative din cele trei state, indică faptul că moldovenii de 18-29 de ani nu înțeleg pe deplin sensul democrației, nu pot face diferența dintre riscuri și oportunități, și cad în capcana tranzacționalismului politic, a confortului psihologic oferit de poziția individului neutru, fără a fi pe deplin conștienți de consecințele pe termen lung ale unui asemenea confort.

Spre exemplu, în cele două state care au trecut printr-un război cu Rusia, atât tinerii georgieni, cât și cei ucraineni, favorizează într-o proporție majoritară aderarea sau cooperarea cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

În Republica Moldova, deși pare că tinerii înțeleg mai bine decât restul populației importanța unei umbrele de securitate pentru pace și prosperitate și sprijină cu circa 10-15% mai mult apropierea de NATO, doar 36% dintre tineri sunt gata să susțină activ apropierea Moldovei de NATO. Iar acest fapt are loc în contextul în care de peste 30 de ani Rusia calcă în picioare neutralitatea țării, având ilegal trupe militare în regiunea transnistreană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aceeași ordine de idei, deși în rândul tinerilor moldoveni predomină simpatia față de liderii europeni, peste un sfert dintre tineri manifestă încredere în liderul autoritar rus Vladimir Putin și cam tot atâția pentru Alexandr Lukașenko. Este important aici de precizat, că, cu cât nivelul de educație al tinerilor este mai ridicat, cu atât descrește simpatia pentru cei doi lideri autoritari.

Poziția tinerilor față de războiul rus din Ucraina întărește ipoteza că aceștia nu înțeleg pe deplin contextul internațional. 50% dintre tinerii moldoveni consideră că acțiunile militare care au loc în Ucraina sunt „un război nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei”, iar aproximativ o cincime consideră că este „un război nedeclarat între Rusia și NATO/Occident”, în timp ce 11% califică războiul din Ucraina ca pe o „operațiune militară specială rusească justificată”, aproximativ 5% au spus că „nu au niciun sentiment, nu le pasă”, în timp ce 11% nu știu cum să descrie războiul.

Prin comparație, tinerii georgieni în proporție de 84% văd în Rusia un pericol pentru independența Georgiei, iar peste 70% consideră Rusia o amenințare pentru securitatea națională, economia și valorile țării. Aceeași tendință se poate observa și în rândul tinerilor ucraineni. Pe când în Moldova, doar puțin peste jumătate dintre tineri consideră Rusia o amenințare de securitate națională.

Astfel, deși generația post-1990 a Republicii Moldova ar trebui să fie reperul moldovenilor care au trăit în comunism și dictatură lipsiți de oportunitatea deplină de a însuși ce reprezintă libertatea și dreptul de a alege, tinerii moldoveni sunt produsul unui clivaj social și politic național, care îi deosebește de semenii lor din Georgia și Ucraina.

Cu toate că tinerii moldovenii continuă să susțină idealurile democratice, în unele aspecte ce țin de securitate, valori sau aspecte politice, aceștia se poziționează cu o treaptă mai jos decât celelalte grupuri demografice. Faptul că Republica Moldova, deși de peste 30 de ani ieșită de sub comunism, încă perpetuează teama dialogului social pe teme de securitate și politică externă, afectează în mare parte rolul pe care ar trebui să îl joace tinerii în viața politică a țării.

Spre exemplu, faptul că părinții nu abordează în familie subiecte de politică externă și națională duce la fenomenul că o mare parte a tinerilor nu sunt interesați de politică și nu dezvoltă cultură civică. În sondajele din 2024, doar 20% dintre tineri afirmau că discută cu rudele și familia aspecte politice.

În contextul referendumului constituțional de pe 20 octombrie, doar 25% dintre tineri cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani indicau că au discutat cu două luni înainte de referendum cu cineva apropiat despre referendum și doar 14% dintre tineri spuneau că sunt la curent despre cum va fi formulată întrebarea supusă referendumului constituțional.

Într-o societate în care lipsește dialogului între generații, tinerii nu au cum să își joace rolul de motor al progresului social și de coagulator al direcției de politică externă a țării. Iar aici intervine rolul organizațiilor de tineret. Acestea, cu părere de rău, în lipsa unei culturi politice sănătoase și a unei moșteniri culturale, care încă nu tolerează dezbaterea socială și dreptul la opinie al tinerilor, trebuie nu doar să promoveze beneficiile materiale ale aderării unui stat la UE, dar și să discute tot mai des și interactiv despre idealurile și valorile democratice și ce înseamnă dictatura pentru trecutul, prezentul și viitorul unei țări.

#Tatiana Cojocari #integrarea europeana #opinie