Compania rusească de inginerie constructoare de mașini „Power Machines” a intrat pe piața moldovenească prin offshore-uri dubioase și în ultimii 2 ani a încheiat contracte de sute de milioane de lei. Power Machines a intrat pe lista sancțiunilor americane în 2018 iar în 2019 contractul companiei incheiat cu Vietnam de aproape 1 miliard de dolari a fost reziliat. În aprilie 2020 compania în cauză extinde cooperarea cu Horus Energy, firma moldovenească a lui Valentin Balan, care în trecut și-a însușit sume uriașe de la bugetul de stat al Republicii Moldova.

Ce este Power Machines și cum a ajuns în Moldova?

Pe piața internațională, Power Machines este un gigant în ingineria constructoare de mașini generând profituri de miliarde de dolari. Până în 2018, Power Machines a fost partener al Siemens-ului german într-o companie comună de producție a turbinelor dar mai aproape de mijlocul anului, relațiile au fost „deteriorate” din cauza încălcării contractului de către Power Machines și a furnizării de turbine cu gaz în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Sancțiunile împotriva acestei companii au fost impuse mai întâi de UE și Statele Unite, iar apoi, la începutul anului 2019 și de către Canada. Acestea sugerează că rezidenților din UE, Statele Unite și Canada le este interzis să intre în orice relații financiare cu Power Machines. Persoanele dar şi companiile supuse unor astfel de de sancțiuni sunt private de acces la tot ceea ce ține de sistemul financiar al Statelor Unite, al UE și al Canadei.

În același an, din cauza sancțiunilor, contractul companiei din Vietnam de aproape 1 miliard de dolari a fost reziliat. „Power Machines” a intentat un proces în valoarea de 250 de milioane de dolari, împotriva Vietnamului, dar încă nu se cunoaşte finalitatea acestuia.

„Mutarea” în Moldova

Pe fondul sancțiunilor și litigiilor îndelungate, atât în afara Rusiei, cât și pe teritoriul său, „Power Machines” se „mută” în Moldova. Compania a „câștigat faimă” în Moldova relativ recent, devenind participantă la contracte dubioase pentru achiziționarea serviciilor de modernizare a uneia dintre unitățile electrice, din ţara noastră. Licitația a fost organizată de AO Termoelectrica în 2019.

În Moldova, interesele (în principal financiare) ale „Power Machines” sunt reprezentate de compania locală Horus Energy. Pe site-ul său, Horus Energy s-a poziționat de mult timp drept „reprezentant regional al concernului „Power Machines”. În luna aprilie a anului trecut, companiile anunță despre „extinderea cooperării lor”, după care Horus Energy primește un contract impunător de la stat, „pentru modernizarea primei unități energetice a CET Chișinău”. Valoarea contractului constituie 240 de milioane de lei.

Pentru comparație, profitul din vânzările Horus Energy înainte de „extinderea cooperării” cu gigantul rus a fost de 12 milioane de lei (2018 – disinfo conform b2bhint.com). În 2019, profitului din vânzări s-a ridicat la 300% și a ajuns la 49 de milioane de lei.

Cine sunt Valentin Balan și Horus Energy?

Valentin Balan este administratorul Horus Energy. Fiica sa, Daniela Bălan, deține offshore-ul Prominvest Development, care este înregistrat în Seychelles. Prin intermediul acestei firme, fiica lui Balan deține 100% din acțiunile Horus SRL.

În timpul conducerii lui Voronin și Plahotniuc în Moldova, Horus Energy „a existat” în baza contractelor obținute de la stat. Acestea au fost încheiate cu societatea fără a organiza niciun concurs și cu încălcarea legislației privind achizițiile publice. În 2013, Ministerul Sănătății a dat în judecată compania, dar aceasta din urmă reușește să câștige litigiul, punându-și în buzunar și milioanele statului moldovenesc. După cum observăm, instanțele de judecată, care la acea vreme se aflau sub controlul lui Plahotniuc, au dat câștig de cauză companiei Horus SRL. În 2014, peste 4 milioane de lei au fost scoase din conturile Ministerului Sănătății – taxa pentru așa-numita licitație.

Unde ajung până la urmă banii acordați de Bănca Mondială?

În mai 2019, Republica Moldova a primit un împrumut de 70 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Acești bani urmau să fie utilizați pentru a consolida capacitatea și fiabilitatea distribuției locale de energie electrică. În plus, autoritățile moldovenești s-au plâns de lipsa interconexiunilor eficiente cu sistemul energetic european. Potrivit acestora, structura de atunci a sistemului de alimentare cu energie electrică a creat riscuri semnificative pentru aprovizionare și o concurență limitată în domeniul asigurării cu energie electrică.

De atunci, au trecut doi ani, iar conducerea Termoelectrica organizează licitații pentru „modernizarea unităților electrice”, în care victoria o dețin aceiași agenți economici, în spatele cărora se află binecunoscuta companie „Power Machines”. Corupția și „șmecheria” oficialilor moldoveni au dus literalmente la faptul că această compania rusă, care este supusă la tot felul de sancțiuni ale instituțiilor europene și occidentale, continuă să existe și să absoarbă banii organizațiilor internaționale pe care Moldova i-a primit sub formă de împrumut – nu gratuit.

Horus Energy preferă să se poziționeze ca „unicul și principalul contractant al proiectelor de energie termică și energetică finanțate de BERD și Banca Mondială în Moldova”.

Licitație „pentru înghițirea banilor”

Până în prezent, prima și cea mai mare licitație organizată de Termoelectrica a avut loc în luna ianuarie 2019, când a fost anunțat tender-ul privind achiziționarea serviciilor de modernizare a primei unități energetice a CET Chișinău, în valoarede peste 11 milioane de euro. Termenii licitației, după cum notează experții au fost pliați după o anumită companie și anume – Horus Energy iar caracteristicile tehnice după Power Machines. Adică, societățile (cu excepția celor de mai sus), care intenționau să participe la licitație, pur și simplu nu au avut timp să furnizeze toată documentația necesară și să se adapteze la caracteristicile tehnice, specificate în caietul de sarcini . Termenul limită pentru depunerea documentelor, pentru un proiect în valoare de aproape un sfert de miliard de lei era de două săptămâni. Prin urmare, pentru a recunoaște oferta ca fiind valabilă și „transparentă”, Horus Energy, pregătește documentele pentru depunere, în avans. Și nu doar cele proprii, ci și pentru celelalte două companii fantomă.

Cu toate acestea, potrivit experților, Horus Energy s-a angajat să modernizeze prima unitate energetică, pentru 223 milioane de lei în perioada 2019-2020. Până la finalizarea lucrărilor (cu întârziere de șase luni), contractul prevedea deja o sumă diferită – 257 milioane de lei. Potrivit directorului ,Termoelectrica, dl Veaceslav Eni, suma a crescut datorită faptului că din momentul anunțului licitației și până la finalizarea lucrării, euro a crescut cu 1,63 lei.

În plus, până la punerea în funcțiune a instalației, a ieșit la iveală faptul că în perioada lucrărilor de modernizare, contractantul nu a îndeplinit termenii stabiliți, mai exact – nu a mărit capacitatea unității electrice la 110 MW / h. Experții susțin că acest lucru a dus la deteriorarea camerei de ardere a cazanului și, în consecință, la pagube ale socieții Termoelectrica în valoare 400 de milioane de lei.

Până în prezent, nici un Guvern nu a avut întrebări cu privire la modul în care compania își desfășoară activitățile pe teritoriul Republicii Moldova, care, pe de o parte, este gestionată prin companii off-shore iar pe de altă parte, „cooperează” cu gigantul rus inclus pe lista de sancțiuni a UE, Statelor Unite și Canadei.

Ce șanse există ca noul Guvern, care urmează să fie format în curând, să acorde o atenție mai sporită modului în care sunt gestionate împrumuturile financiare ale Republicii Moldova, care în câțiva ani vor trebui achitate de către copiii sau nepoții noștri. Cât de logic este ca banii primiți de la organizațiile internaționale să ajungă la companiile care se află pe lista de sancțiuni a acestor organizații și state?

Va funcționa oare „legea offshore”, pentru care parlamentarii au votat în prima lectură în 2019? Lege, menită să interzică la astfel de companii participarea la privatizare, proiecte de parteneriat public – privat și licitații de stat. Cu toate acestea, în Republica Moldova, după cum putem vedea, companiile offshore sunt libere să își rotească schemele până în prezent. Asta în condițiile, în care din mai 2013 avem o Hotărâre a Băncii Naționale «cu privire la stabilirea listei jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență», iar Insulele Seychelles, unde a fost înregistrată compania – mamă a Horus Energy SRL, fac parte din ea.

Ce șanse există ca noul Guvern să acorde o atenție încălcărilor incontestabile ale licitațiilor Termoelectrica și să încerce să asigure securitatea energetică a țării, lansând procedura de la zero și desfășurând-o în cele mai transparente condiții.

Nota redacției: Acest articol a fost preluat în totalitate de pe Disinfo.md.

#DISINFO #Power Machines #Rusia

Statele Unite ale Americii au impus Curții Penale Internaționale (CPI), cu sediul la Haga, sancțiuni în urma cărora ”capacitatea acestei instanțe de a acționa împotriva SUA va fi paralizată”, a anunțat vineri, 9 octombrie, Marco Rubio, secretarul de stat american.

Acesta a denunțat demersurile Curții de a-i urmări penal pe cetățenii americani, dar și pe ”agenții Poliției de frontieră (din SUA) și pe liderii aleși”, scrie Antena3.ro. Anunțul sancțiunilor americane la adresa CPI vine în ziua în care Comitetul Nobel i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace unei foste judecătoare a acestei instanțe, Navanethem ”Navi” Pillay, în vârstă de 85 de ani, de origine indiană.

Desemnarea lui Pillay a stârnit nu doar frustrare la Washington, unde președintele Trump a repetat neobosit că premiul i s-ar cuveni, pentru că ar fi ”rezolvat” opt războaie, ci și furie în Israel, în contextul în care fosta judecătoare a condus o Comisie ce a conchis că statul evreu a comis patru acte de genocid în Gaza.

„De decenii, atât republicanii, cât și democrații au respins ideea că Tribunalul Penal Internațional ar avea vreo autoritate de a-i urmări penal pe cetățenii americani, pe militarii sau pe liderii politici ai SUA, întrucât America nu a aderat niciodată la această instanță. Nu avem nevoie de acea curte și nici nu o dorim. Însă acum, globaliștii aflați peste Ocean nu dau doi bani pe ceea ce credeți dumneavoastră.

Ei vor ca această Curte Penală Internațională să-și extindă sfera de acțiune, inclusiv prin urmărirea penală a cetățenilor și militarilor americani care își apără țara. Vor să-i urmărească penal pe agenții Poliției de Frontieră care protejează granițele națiunii noastre și pe liderii noștri aleși care asigură securitatea națională. Vor mai multă putere și o doresc cu prețul suveranității noastre ca națiune”, a spus Rubio.

Sursa citată scrie că liderul american nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să-i urmărească penal pe americani.

„Tocmai de aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează arbitrar, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a acționa împotriva noastră”, a mai spus Rubio.

Marco Rubio: Fie CPI pune capăt amenințărilor la adresa americanilor, fie punem noi capăt CPI

„Mesajul nostru este clar: Statele Unite și poporul american nu se supun jurisdicției acestei CPI ilegitime. Ambele partide (din SUA, n.r.) sunt de acord în această privință. Însă doar președintele Trump are hotărârea de a lua măsurile necesare pentru a pune capăt acestei amenințări, pentru totdeauna. Fie CPI renunță la amenințări, fie noi vom pune capăt existenței CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri – dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare – să tempereze această instanță care acționează abuziv.

În caz contrar, Statele Unite își vor continua campania de destructurare a CPI, bucată cu bucată, până când americanii nu vor mai fi amenințați”, a spus Marco Rubio într-un mesaj difuzat pe X.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curtea Penală Internațională a reacționat, vineri, la anunțul sancțiunilor impuse de Statele Unite și a transmis că acestea constituie un atac la adresa dreptului internațional, avertizând, totodată, că ”istoria va judeca acest moment”.

Sancțiunile SUA reprezintă ”un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale, care subminează principiul fundamental conform căruia nimeni nu este mai presus de lege”, a precizat instanța internațională într-un comunicat.

CPI a acuzat că aceste măsuri au drept scop intimidarea personalului său și perturbarea activității sale.

„Curtea va continua să își îndeplinească pe deplin mandatul, cu independență și imparțialitate depline, acționând exclusiv pe baza legii și a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave”, a anunțat președinta CPI, Tomoko Akane.

Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”.

„Generațiile viitoare, în special victimele atrocităților în masă, se vor întreba cum am reacționat atunci când o instituție creată pentru a le proteja a fost vizată”, a avertizat CPI.

#Curtea Penală Internaţională #sanctiuni #SUA