Telegram a devenit una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din lume, dar probabil și „cea mai periculoasă”, scrie revista germană Der Spiegel citată Libertatea. De ce?

Platforma a găzduit, de-a lungul timpului, protestatari din țări represive precum Belarus, dar, în egală măsură, și teroriști, extremiști sau traficanți de droguri. În spatele platformei se află abilul antreprenor rus Pavel Durov și dorința lui de a aduce la dispoziția utilizatorilor o aplicație de mesagerie care nu răspunde niciodată controlului guvernelor.

Lui Pavel Durov i se mai spune uneori „Zuckerberg al Rusiei”, deoarece a fondat clona rusească a Facebook, VKontakte, în 2006. Dar al doilea său proiect, Telegram, este mai semnificativ și a devenit, între timp, în cuvintele folosite de revista Der Spiegel, „cel mai periculos serviciu de mesagerie”. De la debutul pandemiei, Telegram a devenit mai populară decât oricând.

După modificările de securitate pe care le-a făcut WhatsApp, milioane de utilizatori au trecut anul acesta de la acesta, la Telegram. Doar că Telegram nu este doar un WhatsApp alternativ. Platforma se promovează ca un serviciu care scapă de controlul oricărui guvern, un spațiu unde oricine poate scrie sau face ce-i trece prin cap. Acest lucru a atras adepți ai teoriilor conspirației, extremiști de dreapta, dealeri de droguri sau escroci, dar și protestatari din țări cu regimuri dictatoriale. Mai mult, falsificatorii folosesc aplicația pentru a oferi certificate false de vaccinare COVID, iar dealerii o folosesc să vândă droguri.

Infracțiunile sunt planificate și comise la vedere. Aplicația a devenit echivalentul darknet-ului, doar că este mult mai accesibilă, în buzunarul oricărui om care dorește să o instaleze pe telefon. Autoritățile nu pot face prea multe în acest sens, deoarece Durov nu le oferă acces la datele utilizatorilor. A construit o rețea opacă de companii care este dificil de descâlcit, ceea ce înseamnă că accesul guvernului este cu atât mai dificil. Într-o lume în care utilizatorii se tem tot mai mult de pierderea intimității, Telegram se mândrește cu faptul că nu a cedat în fața guvernelor.

„Până acum, am dezvăluit zero biți de date ale utilizatorilor către părți terțe, inclusiv guverne”, spun oficialii aplicației.

Platforma de socializare este ajutată de faptul că, din punct de vedere legal, se află într-un punct mort, neacoperită de prevederile în vigoare. Pe de-o parte, e bine să știi că ceea ce vorbești într-o aplicație nu poate fi citit de nimeni altcineva și că ești liber să spui ce vrei. Însă riscurile a ceea ce se poate întâmpla în genul acesta de aplicații sunt mari.

#aplicație #Telegram

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.