Republica Moldova marchează astăzi, 3 septembrie, Ziua Armatei Naționale, care împlinește 35 de ani de la fondare. Pentru anul 2026, din bugetul de stat au fost alocate 2,14 miliarde de lei pentru sectorul apărării, cu 180 de milioane de lei mai mult decât în 2025. Aceste cheltuieli reprezintă aproximativ 0,6% din PIB.

În programul de implementare a Strategiei naționale de apărare pentru anii 2026–2030, aprobat recent, este prevăzută creșterea treptată a alocărilor pentru apărare până la 1% din PIB în anul 2030. Fondurile urmează să fie direcționate inclusiv pentru dezvoltarea capacităților militare, modernizarea infrastructurii, securitatea cibernetică și dotarea armatei cu echipamente interoperabile cu cele ale statelor partenere.

Anterior ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi a anunțat că programul de implementare a Strategiei naționale de apărare stabilește că până în 2028 Armata Națională urmează să fie dotată în proporție de cel puțin 65 la sută cu armament, tehnică și echipamente interoperabile cu cele ale statelor partenere. Pentru această măsură sunt estimate cheltuieli de aproximativ 3,36 miliarde de lei.

Printre proiectele prevăzute se numără dezvoltarea unui sistem operațional de apărare antiaeriană, modernizarea infrastructurii militare și reconstrucția taberei militare de la Băcioi.

Programul de dezvoltare a Armatei Naționale indică drept principale riscuri pentru securitatea țării războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și posibilitatea extinderii acestuia spre frontierele Republicii Moldova, prezența militară rusă în regiunea transnistreană, precum și amenințările hibride, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare.

Clasament: Armata Națională este una dintre cele mai slab dotate din lume

Necesitatea consolidării capacităților de apărare este evidențiată și de poziția Republicii Moldova în clasamentul Global Firepower. În ediția din 2026, Armata Națională ocupă locul 136 din 145 de state, cu două poziții mai jos față de anul precedent. Clasamentul evaluează peste 60 de indicatori, inclusiv efectivele, tehnica militară, bugetul, logistica și capacitățile generale de apărare.

Potrivit acelorași date, forțele armate ale Republicii Moldova numără aproximativ 6.500 de militari activi și 2.000 de rezerviști.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Amintim că, Ziua Armatei Naționale este sărbătorită anual pe 3 septembrie, după proclamarea independenței Republicii Moldova, prin decretul semnat de președintele de atunci, Mircea Snegur. Potrivit Constituției, președintele Republicii Moldova este Comandantul Suprem al Forțelor Armate și poartă responsabilitatea pentru starea sistemului național de apărare.

În prezent, Forțele Armate ale Republicii Moldova sunt constituite din Armata Națională, care include Forțele Terestre și Forțele Aeriene, precum și Trupele de Carabinieri.

Grant de peste patru milioane de euro pentru Armata Națională: Cum vor fi investiți bani

#Armata Natioanla #buget #deficit #Ministerul Apararii #PIB

Biserica Catolică din Polonia se confruntă cu o criză tot mai mare de vocații, iar unele dieceze au început să aducă seminariști și preoți din Africa și Asia pentru a acoperi lipsa de personal. Numărul tinerilor polonezi care aleg preoția scade constant, iar mai multe seminarii au fost deja comasate sau închise.

În 2026, în Polonia urmează să fie hirotoniți 196 de preoți, cu 12 mai puțini decât anul trecut și cu aproximativ 205 mai puțini decât în 2013. În șapte dieceze nu va avea loc nicio hirotonire din lipsă de candidați, față de șase în 2025.

Situația a ajuns atât de serioasă încât în unele regiuni s-a discutat inclusiv despre reducerea numărului de slujbe sau comasarea parohiilor. „În câțiva ani vom avea un deficit de personal, pentru că seminariile poloneze sunt tot mai goale”, spune Andrzej Kobyliński, preot și specialist în etică la Universitatea Cardinal Stefan Wyszyński din Varșovia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele mai multe recrutări se fac în Africa. La seminarul din Kielce studiază, de exemplu, doi tineri din Republica Centrafricană și șapte din Angola, iar în dieceza Ełk sunt deja mai mulți seminariști africani. Episcopul Jerzy Mazur a anunțat încă din 2023 că vrea să combată lipsa de preoți invitând candidați din Africa să studieze în Polonia.

În unele cazuri, înțelegerea este ca aceștia să fie pregătiți în Polonia și, după hirotonire, să lucreze câțiva ani în parohiile locale înainte de a se întoarce în țările de origine. În dieceza Ełk, de exemplu, astfel de acorduri prevăd ca preoții veniți din Africa să slujească în Polonia timp de opt până la zece ani.

Unul dintre exemple este Fransiskus Laka, originar din Indonezia, care trăiește de 27 de ani în Polonia și este în prezent preot paroh în satul Brzegi, lângă Zakopane. Un altul este Romuald Mawakina Tchilabalo Mozou, din Togo, care a venit în Polonia pentru studii și a fost hirotonit în 2024.

Specialiștii spun că problema nu este specifică doar Poloniei, ci afectează întreaga Europă, motiv pentru care recrutarea se va orienta tot mai mult către alte regiuni ale lumii.

#Africa #Polonia #preoti