A venit momentul ca Dorian Popa să plătească, după ce a fost prins conducând sub influența substanțelor interzise. În urmă cu doar câteva momente, artistul din România a aflat sentința pe care a primit-o în dosarul în care era acuzat că și-a condus bolidul sub influența drogurilor. La finalul anului trecut, a fost prins. Deși inițial a negat acest lucru, mai apoi și-a admis fapta și a cerut scuze în mod public pentru acțiunile sale, promițând că nu o să mai facă asta niciodată. În luna iulie, instanța a admis toate probele Parchetului și a dispus începerea procesului.

Se pare că pentru faptul că și-a recunoscut fapta, Dorian Popa a beneficiat de o pedeapsă redusă. Mai exact, magistrații au decis ca acesta să fie condamnat la opt luni de închisoare, cu amânarea pedepsei pe o perioadă de doi ani. Ceea ce înseamnă că artistul nu va executa pedeapsa, ci timp de doi ani trebuie să nu comită o nouă infracțiune și să respecte dispozițiile instanței, scrie Cancan.

„Stabilește pedeapsa de 8 luni închisoare în sarcina inculpatului POPA DORIAN-LAURENȚIU, (…), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența unor substanîe psihoactive (infracţiunea din data de 27.10.2023). Amână aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare stabilite prin prezenta pe un termen de supraveghere de 2 ani”, se arată în decizia instanței.

De asemenea, Dorian Popa este obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte unele măsuri de supraveghere. Acesta trebuie să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Ilfov, la datele fixate; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă, dar și să comunice informații şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Mai mult, Dorian Popa este obligat și la plata sumei de 1.600 de lei românești reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 1.500 de lei românești cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală și 100 de lei cheltuieli judiciare. Decizia nu este una definitvă și se poate ataca în termen de 10 zile.

„Atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere pe durata termenului de supraveghere și/sau a săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv revocarea amânării aplicării pedepsei potrivit art. 88 C.pen. Obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 1.600 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 1.500 de lei cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală și 100 de lei cheltuieli judiciare din faza camerei preliminare și de judecată. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. Pronunţată astăzi, 26.11.2024”, se mai precizează în sentință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dorian Popa #pedeapsa #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.