Unii cu două sau chiar trei mașini și cu garaje, în timp ce alții sunt cu „buzunarele goale”. Vorbim despre primii șase candidați din partea Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor” care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova.

În timp ce liderul acestora, Vlad Bilețchi se bucură de un singur automobil, alți membri ai formațiunii declară mașini fabricate în anii ‘90.

Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Victoria Grosu-Vremeș

Cu numărul 1 pe listele AUR la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, stabilită în Italia de mai de cinci ani, Victoria Grosu-Vremeș se pare că nu și-a adunat încă bani suficienți pentru un automobil.

În declarația sa de avere depusă la CEC, economista originară din satul Lozova, raionul Strășeni, nu indică nici un automobil și chiar nici o casă de locuit.

În schimb aceasta și-a indicat salariul primit de la o companie internațțională, în perioada anilor 2019-2020.

Vlad Bilețchi

În schimb, liderul formațiunii AUR, economist și jurist de profesie, se bucură de un automobil. Bilețchi indică că este proprietarul unui Volkswagen passat, fabricat în anul 2016.

Acesta l-ar fi cumpărat abia trei ani mai târziu și ar fi scos din buzunar mai puțin de 10 000 de euro.

Am dat un search pe un site de anunțuri din Republica Moldova unde am stabilit că, în prezent, pentru un automobil de model Volkswagen Passat, fabricat în perioada 2015-2017, e nevoie să scoți din buzunar în jur de 13 000 de euro.

Ce alte bunuri mai indică la CEC, Vlad Bilețchi, puteți afla AICI.

Valeriu Munteanu

Juristul originar din Floreni, Anenii Noi, dar și lider al Partidului Uniunea Salvați Basarabia(USB), Valeriu Munteanu, se bucură de două automobile.

Fostul ministru al Mediului în Guvernul Streleț și membru al Partidului Liberal, și-a achiziționat un Volvo XC90 fabricat în anul 2009, perioadă în care deținea funcția de ministru al Mediului.

Pentru acest automobil, Munteanu ar fi scos din buzunar în 2015, puțin peste 7 000 de euro.

De asemenea, membrul AUR la parlamentare, mai are în proprietate și un automobil de model Skoda Octavia, fabricat în anul 2014.

Munteanu ar fi cumpărat acest automobil în anul 2017, potrivit declarației de avere depusă la CEC, cu aproape 5 000 de euro.

Dorin Chirtoacă

Nu se plânge pe averea sa nici fostul primar al Capitalei, membru al Partidului Liberal, candidat pe listele AUR la scrutinul parlamentar, Dorin Chirtoacă.

Chirtoacă deține un Opel, fabricat în anul 1993, pe care și l-a procurat în anul 2003. Chirtoacă ar fi scos din buzunar pentru această mașină aproape 30 000 lei.

În declarația de avere depusă la CEC, Chirtoacă mai indică și un BMW, fabricat în 1997 pe care l-a cumpărat în 2012, perioadă în care deținea funcția de primar general al municipiului Chișinău.

Acest automobil, potrivit declarației, i-ar fi fost dat în folosință în baza unui contract. Valoarea automobilului ar fi de aproape 100 000 lei.

În prezent, o mașină la fel ca cea a lui Chirtoacă, pe piața auto din Moldova ajunge să coste peste 3 000 de euro, iar prețul acesteia poate ajunge și chiar la 6 000 de euro.

Între timp, Chirtoacă se mai bucură și de trei garajuri pe care le-ar fi primit drept moștenire în anul 2014.

Tatiana Potîng

Fostul președintele interimar al Partidului Popular Românesc, în prezent, aspirant la funcția de deputat pe listele AUR, Tatiana Potîng este aproape cu „buzunarele goale”.

Fiind profesor la Institutul de Filologie Română, Potîng nu indică nici un automobil în declarația sa de avere depusă la CEC, în schimb indică o locuință.

Igor Hîncu

Între timp, colegul de partid, inginer de profesie, Igor Hîncu se bucură de tocmai trei automobile.

Este vorba despre un Opel Combo, fabricat în anul 2007, pe care și l-a cumpărat înn 2012. Pentru acest automobil, ar fi scos din buzunar aproape 100 000 lei.

De asemenea, Hîncu mai are și un Ford Kuga, fabricat în 2014, dar cumpărat în 2017. Pentru acest vehicul, din buzunar s-a scos nici mai mult, nici mai puțin de 100 000 lei.

Fiind proprietarul a două SRL-uri, Hîncu se mai plimbă și cu o Toyota Prius din 2013 pe care ar fi luat-o anul trecut la preț de aproximativ 6 000 de dolari.

Ce alte bunuri mai indică membrul Platformei „DA” în declarația de avere aflați AICI.

————————————————————————————————————————

Realitatea.md amintește că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 2 zile.

#alegeri parlamentare #AUR #CEC #declaratii de avere #masini

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.